Cum devenim, fără voie, răspândaci ai propagandei ruse: „În epoca internetului, minciuna are picioare lungi şi foarte rapide“

Cum devenim, fără voie, răspândaci ai propagandei ruse: „În epoca internetului, minciuna are picioare lungi şi foarte rapide“

Sistemul de propagare a ştirilor false are menirea de a crea confuzie în diferite comunităţi

În cadrul conferinţei „«Europe: Check this out!» – Confruntarea Euro-miturilor şi combaterea propagandei ruseşti“, experţi din mediul academic şi oficiali ai Uniunii Europene au vorbit despre „ecosistemul dezinformării“ în care se află inclusiv România.

Ştiri pe aceeaşi temă

Armand Goşu, conferenţiar doctor la Facultatea de Ştiinţe Politice a Universităţii din Bucureşti, a subliniat faptul că fenomenul fake news este „foarte actual şi foarte sensibil“.

„Ne este frică, ne simţim ameninţaţi de Rusia după anexarea Crimeei. Simţim propaganda rusă, iar acest fapt a intrat şi în atenţia cancelariilor occidentale, dar şi a opiniei publice. De vreme ce ni se spune că suntem într-un război informaţional cu Rusia trebuie să luăm în serios aceste ameninţări. Fake news-ul nu ca ştire falsă, ci ca ştire manipulatoare există de mii de ani, noutatea vine pe fondul avansului tehnologic. Tema este delicată şi din perspectiva potenţialului uriaş de a fi utilizată împotriva democraţiei“, a punctat cadrul didactic.
 
Acesta a mai menţionat faptul că „cei mai eficienţi promotori de fake news nu sunt demnitarii ruşi, nici trolii în slujba Kremlinului, ci cel mai adesea aceştia sunt politicienii occidentali. Aceştia folosesc pericolul rusesc fără să-şi dea seama, nu conştientizează pericolul“.
Soluţiile, din punctul său de vedere, vin din consolidarea instituţiilor vizate de atacurile Moscovei, a democraţiei liberale, educarea electoratului ca să nu mai răspundă la stimuli naţionalişti şi opinia publică. „Rusia ştie că nu poate să ne cucerească, ea poate doar să ne transforme şi o face cu destul de mult succes. Noi trebuie să ne apărăm valorile occidentale“, a transmis Armand Goşu (foto).
 
Pe de altă parte, Corina Rebegea, reprezentat al Centrului de Analiză a Politicii Europene (CEPA), a menţionat: „Există o reţetă foarte bine adaptată de către agenţii de influenţă în România şi obiectivul este scăderea încrederii românilor în proiectul integrării europene, în NATO şi în valorile occidentale, dar şi răspândirea fricii“.
 
Aceasta a vorbit despre cum funcţionează „ecosistemul dezinformării“: „Nu avem doar agenţi de influenţă sau oameni plătiţi de Kremlin care să răspândească naraţiuni ştiri false şi teorii ale conspiraţiei, ci acestea sunt întărite de zona mediatică existentă în România“.
 
Practic, din „ecosistemul dezinformării“ fac parte site-urile obscure şi platforme de internet, care se prezintă ca platforme de ştiri, unele având un profil foarte clar pro-Kremlin, dar altele nu arată direct această legătură. „Ele sunt doar vehicule pentru anumite mesaje, în special teorii ale conspiraţiei, care răspândesc teamă, panică în rândul populaţiei. Acolo adevărul nu are nicio legătură, ci este vorba de emoţia negativă pe care o trezeşte informaţia livrată. Aceste platforme îşi găsesc un canal de comunicare foarte uşor pe Facebook, nu atât de mult pe Twitter, pentru că nu este semnificativ în România“, a punctat Corina Rebegea.
 
Expertul a subliniat că cea mai mare problemă apare când aceste mesaje sunt preluate de lideri de opinie şi de media: „asta este îngrijorător, pentru că Moscova nu trebuie să investească foarte mult în a susţine aceste site-uri, deoarece treaba lor este făcută de personaje autohtone care nu cred că o fac în mod conştient, ci dimpotrivă servesc fără să-şi dea seama, în căutarea senzaţionalului, şi fac acest joc geo-politic“. 
 
Specialistul recomandă să se urmărească de unde a pornit ştirea de bază, care de cele mai multe ori se pierde prin rostogolirea în social media, pentru că sursa poate indica cu ce intenţie a fost plasată informaţia pe Internet. „Trebuie să recunoaştem că dezinformarea este o problemă de securitate“, a transmis reprezentantul CEPA. 
 
„Propaganda rusă încearcă să proiecteze asupra civilizaţiei occidentale tiparele culturale şi intelectuale specific ruseşti. Scopul nu este de a schimba, cât de a confuza şi murdări“, a explicat şi Cosmin Popa, cercetător la Institutul de Istorie „Nicolae Iorga“ al Academiei Romane
Angela Cristea, şefa Reprezentanţei Comisiei Europene în România a vorbit în cadrul conferinţei „«EUROPE: Check this out!» – Confruntarea Euro-miturilor“ despre post-adevăr. „Acesta a devenit conceptul anului 2016 şi spune că opinia publică se formează bazându-se nu pe date obiective, ci pe apelul la emoţii şi credinţe personale subiective. Când vorbim de emoţii ne referim la una dintre emoţiile fundamentale care ţin de natura umană, şi anume frica. Post-adevăr înseamnă jumătăţi de adevăr, jumătăţi de minciună sau minciună 100%. Când eram copil, mama mea m-a învăţat să nu mint şi m-a avertizat că minciuna are picioare scurte şi avea dreptate, atunci avea dreptate. Acum, în epoca internetului, minciuna are picioare lungi şi foarte rapide. Răspândirea ştirilor false este imediată şi universală, şi pune o responsabilitate uriaşă pe fiecare utilizator de internet. E nevoie să ne creăm reflexul de a verifica o informaţie înainte de a o da mai departe“.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: