Cum arăta o închisoare românească în 1950. Documentul secret al CIA: deţinuţii puteau merge la toaletă doar o dată pe zi

Cum arăta o închisoare românească în
1950. Documentul secret al CIA: deţinuţii puteau merge la toaletă doar o dată pe zi

Penitenciarul Iaşi - imagine de arhivă FOTO ANP

Unul dintre cele mai vechi penitenciare din ţară, cel de la Iaşi, a făcut obiectul unei informări a serviciilor secrete americane, care, în anii ’50, transmiteau despre condiţiile de detenţie. Un document declasificat al CIA relevă că, atunci, deţinuţii nu aveau voie să iasă din celule decât o dată pe zi, pentru a merge la toaletă.

Ştiri pe aceeaşi temă

Documentul CIA despre condiţiile din Penitenciarul de Maximă Siguranţă din Iaşi datează din 6 decembrie 1950 şi a fost declasificat în 2003. 

Agentul CIA care a transmis informaţia cita foşti deţinuţi de-ai închisorii, care vorbeau despre condiţiile precare de detenţie de la Iaşi.

„Potrivit unui individ recent închis acolo, prizonierii din Iaşi sunt încarceraţi câte şase, într-o celulă mică. Până recent aveau voie să iasă din celule din motive de igienă o dată pe zi. După proteste repetate, acum au voie să iasă din celule de două ori pe zi. Un avocat încarcerat la Iaşi pentru o faptă pe care nu a comis-o a fost eliberat abia după trei luni de detenţie şi după ce a promis că nu va dezvălui condiţiile din penitenciar“, se arată în documentul CIA, pe care îl puteţi consulat mai jos. 

 

 

1950 este anul în care Penitenciarul Central Iaşi s-a contopit cu închisoarea militară a Corpului IV-armată şi s-a mutat din Mănăstirea Galata în clădirile închisorii militare din Dealul Copoului. E vorba de acelaşi amplasament cu cel de azi, de pe strada Dr. Vicol.

Şi în prezent condiţiile din Penitenciarul Iaşi sunt insalubre, luna aceasta administraţia închisorii dispunând chiar închiderea unui pavilion care prezintă risc seismic. În trecut, mai mulţi deţinuţi au dat în judecată statul român şi au câştigat daune din cauza condiţiilor din penitenciarul Iaşi. Unul dintre cei care a câştigat a fost Petru Mazâlu, un fost condamnat pentru înşelăciune, care, în 2012, a cîştigat 7.500 de euro în urma unui proces judecat de CEDO.

„Aplicantul a precizat ca vederea sa a fost afectata serios deoarece in celulele de detentie lumina de neon era permanent aprinsa. El s-a plans ca la momentul arestarii sale avea dioptrii de 2,5 la ambii ochi si ca dupa 20 de luni de detentie avea dioptrii de 3 la ochiul drept si de 5 la cel stang. El a sustinut aceasta declaratie cu un certificat medical eliberat de spitalul Penitenciarului Iasi de pe 15 noiembrie 2002", se precizeaza in hotararea CEDO.

În 2012, CEDo a emis o decizie pilot în care a obligat România să rezolve problema penitenciarelor insalubre din ţară. Una dintre măsuri a fost Legea 169/2017, care prevede că, pentru fiecare 30 de zile executate în condiţii neconforme, unui deţinut i se scad 6 zile de pedeapsă. De asemenea, ministru Justiţiei, Tudorel Toader, a lansat ideea ca deţinuţii care nu au beneficiar de Legea 169 să primească despăgubiri băneşti pentru perioada petrecută în spatele gratiilor. 

Citeşte şi:

Cât de respectaţi au ajuns să fie fugarii, inculpaţii, foştii şi viitorii puşcăriaşi în România!

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: