Creştere de 30% a cazurilor de depresie, în timpul pandemiei de COVID-19. Care sunt simptomele cele mai frecvente

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Depresie / FOTO: neuroaxis.ro
Depresie / FOTO: neuroaxis.ro

Ambulatoriile psihiatrice şi spitalele de profil au fost asaltate în această perioadă de pacienţi care prezentau simptome de depresie şi anxietate.

Anxietatea şi depresia sunt cele mai frecvente afecţiuni psihiatrice tratate de specialişti în timpul pandemiei de SARS-CoV-2. Alături de acestea, tulburările psihotice, dependenţele, tulburările de somn şi tulburările de alimentaţie întregesc cercul cazurilor psihiatrice observate atât în infecţia acută cu SARS-CoV-2, cât şi în perioada post-COVID.

„La un an de la debutul pandemiei de coronavirus putem spune că acest virus, prin contagiozitatea sa extremă, a declanşat în rândul populaţiei o stare de anxietate manifestată prin apariţia atacurilor de panică, a senzaţiei de lipsă de aer, printr-o autoanaliză a stării de sănătate, prin apariţia stărilor de nelinişte interioară sau a insomniilor. Această simptomatologie este prezentă nu doar la pacienţii anterior diagnosticaţi cu o tulburare psihiatrică, ci şi la persoanele care nu au mai accesat serviciile de sănătate mintală”, a declarat dr. Raluca Prepeliţă, medic primar psihiatru şi director medical în cadrul Institutului de Psihiatrie „Socola” Iaşi.

Sentimentele de neputinţă şi neajutorare, tulburările de somn şi cele de alimentaţie, contractura continuă, frica legată de necunoaşterea evoluţiei infecţiei cu SARS-CoV-2 pe termen mediu şi lung sunt simptome frecvent întâlnite în perioada pandemică.

„Creşterea numărului de cazuri de infectare, precum şi creşterea numărului de decese au agravat simptomatologia anxioasă, iar aproximativ 25% din aceste cazuri au evoluat spre tulburări depresive, accentuându-se astfel starea afectivă negativă, tendinţa de izolare socială (întreţinută şi de recomandările de distanţare socială), apariţia gândurilor obsesive privind îmbolnăvirea sau chiar decesul postinfectare, tulburările de somn de tipul insomniilor, creşterea sau scăderea poftei de mâncare, creşterea sau scăderea în greutate”, spune dr. Prepeliţă.

Simptomatologia este întreţinută şi de recomandările medicale din timpul pandemiei, precum şi de factorii socio-profesionali şi economici şi stilul de viaţă (fumatul, abuzul de alcool sau droguri, alimentaţia).

Creştere de 30% a cazurilor de depresie şi anxietate

S-a observat o creştere de aproximativ 30% a cazurilor noi de anxietate şi depresie faţă de perioada anterioară pandemiei. Atât ambulatoriile psihiatrice, cât şi spitalele de profil şi cabinetele psihologice şi de psihoterapie au fost asaltate în toată această perioadă de pacienţi care prezentau simptomele amintite.

„În ceea ce priveşte consumul de alcool şi/sau de droguri, s-a observat, de asemenea, o creştere cu 40% a cazurilor, atât ca factor ce însoţeşte depresia, cât şi ca tulburare singulară, manifestându-se pentru unii indivizi ca o refulare a frustrărilor adunate în toată perioada de restricţii”, afirmă directorul medical al Institutului de Psihiatrie „Socola” Iaşi.

Tulburările de somn sunt prezente atât pe perioada infecţiei acute cu SARS-CoV-2, cât şi postvindecare. Din cauza afectării vasculare din infecţia cu noul coronavirus, apariţia accidentelor vasculare cerebrale ischemice au agravat tulburările neurocognitive de tip demenţial la pacienţii diagnosticaţi anterior.

„Pacienţii cu tulburări cognitive post-COVID vor trebui monitorizaţi atât în serviciile de sănătate mintală pentru a încetini evoluţia tulburării, cât şi în serviciile de medicină internă, cardiologie, neurologie şi medicină de familie”, declară dr. Raluca Prepeliţă.

Tratamentul depresiei şi anxietăţii

Tratamentul anxietăţii şi depresiei depinde de gradul de gravitate şi se împarte în tratament psihoterapic, tratament medicamentos şi dubla colaborare psihoterapeut – medic psihiatru. Durata tratamentului medicamentos diferă în funcţie de fiecare caz în parte şi este stabilită de către medicul curant psihiatru.

„Pe lângă medicaţie, psihoterapia individuală aduce un beneficiu pacientului, putând fi continuată şi după întreruperea tratamentului medicamentos. Susţinerea din partea membrilor familiei, a prietenilor şi chiar a preotului întăresc travaliul terapeutic, fiind de un real folos pacientului”, concluzionează dr. Raluca Prepeliţă, director medical în cadrul Institutului de Psihiatrie „Socola” Iaşi.

Pe 27 ianuarie 2021, Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a raportat la nivel global peste 4 milioane de cazuri noi de infecţie cu SARS-CoV-2 într-o săptămână, în scădere cu aproximativ 15% faţă de săptămâna anterioară. Conform OMS, America şi Europa ocupă primele două locuri pe podium, cu un procent însumat de aproximativ 90% din totalul cazurilor. Din punct de vedere statistic, procentele sunt în scădere atât în cazul noilor infectări, cât şi prin prisma deceselor.

Vă recomandăm să citiţi şi: 

Victima „monstrului din parc”, în spital. În ce stare se află copilul după actele de violenţă extremă

Motivele pentru care românii refuză să se vaccineze. Cum arată profilul celor care nu cred în pandemie

Iaşi



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite