Chirurgul Grigore Tinică, aflat în vizorul DNA, doctorul de inimi cu peste 5.000 de operaţii pe cord FOTOGALERIE

Chirurgul Grigore Tinică, în mijlocul colegilor

Doctorul Grigore Tinică, directorul Institutului de Boli Cardiovasculare din Iaşi, este cunoscut drept unul dintre cei mai respectaţi medici din breaslă. Chirurgul are la activ peste 5.000 de operaţii, din care jumătate au fost pe cord deschis.

Renumitul chirurg Grigore Tinica în vizorul DNA. Percheziţii la Institutul de Boli Cardiovasculare din Iaşi UPDATE

Chirurgul cardiovascular a devenit în 1991 doctorand-bursier al statului român la Clinica de chirurgie vasculară Fundeni din cadrul Universităţii „Carol Davila" din Bucureşti. Medicul a urmat stagii de specializare în Belgia, Austria, Ungaria, SUA. În 2008, Grigore Tinică a înaintat Ministerului Sănătăţii un proiect de construcţie la Iaşi a unui institut de boli cardiovasculare în valoare de 100 milioane de euro, iar acum este directorul acestui institut.

Iaşi: Medicii renumiţi din Moldova: „Adevăraţii noştri inamici sunt beţia şi lenea“

În 2001, o echipa de chirurgi coordonaţi de doctorul Tinică a efectuat primele operaţii cu laser pe cord deschis din ţara noastră.Profesorul Tinică a făcut şi un sumar al activităţii profesionale: 148 de operaţii în anul 2000, 355 în anul următor, iar în 2009 peste 720 de astfel de intervenţii. În ultimii zece ani, chirurgul a avut peste 5.075 de operaţii, din care jumătate au fost pe cord deschis.

Vezi mai multe imagini cu chirurgul Grigore Tinică

O intervenţie inedită a avut loc anul acesta, când au operat pe cord deschis o femeie mulţi-alergică. Pacienta de 53 de ani era alergică chiar şi la iod, însă o operaţie pe cord era obligatorie pentru că suferise trei infarcte. Intervenţia realizată de doctorul Tinică a fost un succes.

Citeşte AICI ce tabieturi are profesorul Tinică în sala de operaţii

Interviu cu profesorul Grigore Tinică

Adevărul de Seară: Cum caracterizaţi sistemul sanitar românesc?

Grigore Tinică: Este mai bun decât multe domenii ale vieţii publice din România. Puţine domenii s-au dezvoltat atât de bine în România după 1989. Niciun domeniu din România nu a făcut atâtea salturi, atâtea progrese. Sistemul sanitar este subfinanţa. O finanţare corectă este cheia performanţei.

Dacă aţi fi ministrul Sănătăţii care ar fi primele modificări pe care le-aţi face?

Aş finanţa sistemul sanitar mai bine. Acum avem 3,5% din PIB pentru sănătate, ţinta noastră este de 15%. Cu toate că mulţi nu m-ar vota, aş creşte înapoi contribuţia pentru sănătate la 14%. Un alt punct ar fi aducerea banilor colectaţi pe taxa de viciu. Se spune peste tot că au crescut vânzările de alcool, de ţigări, de cafea. Unde este această taxă? Pe de altă parte, avem foarte mulţi pensionari. Este vina sistemului că a produs atât de mulţi pensionari, mai ales pe caz de boală. Regulile după care se pensionau oamenii în 1970 nu mai sunt actuale acum, ar trebui rectificate, speranţa de viaţă a crescut. Noi avem în ţară o armată de asistaţi social. Primesc banii şi se duc la cârciumă. Ce stimulăm? Beţia şi lenevia. Noi trebuie să-i creem omului locul de muncă, nu de lenevie. 

Ce ramură a medicinei vi se pare că mai are de progresat?

Medicina are loc de mai bine, de îmbunătăţiri, la fel ca toate domeniile publice din România. Când vrem să aliniem sistemul sanitar românesc la cel european trebuie să pornim de la premisa că trebuie finanţat la fel.

Intră pe iasi.adevarul.ro pentru a vedea cele mai noi informaţii din Capitala Moldovei!