Chiriţele, eterne la Naţional

Actorii Petru Ciubotaru şi Teodor Corban au intrat după 1990 în pielea cucoanei care a „împlinit" 160 de ani. Pentru artiştii ieşeni interpretarea Chiriţei este o datorie nescrisă, în semn de respect pentru patronul spiritual al instituţiei, Vasile Alecsandri, care a făcut eforturi ca teatrul să devină unul profesionist.

Coana Chiriţa nu trebuie să lipsească de pe scena Naţionalului ieşean, spun actorii pentru care acest rol este încercarea cea mai dificilă din carieră. După 1990, cei care au intrat în pielea Chiriţei Bârzoi sunt actorii Petru Ciubotaru şi Teodor Corban.

„Nu este deloc uşor să joci Chiriţa, dar cine o face va rămâne în amintirea spectatorilor. Îţi trebuie voce, prezenţă de spirit aparte. Personajele lui Alecsandri sunt ca nişte briliante“, spune Petru Ciubotaru, actor la Teatrul Naţional „Vasile Alecsandri“ din Iaşi.

Prima Chiriţă modernă

Cea mai longevivă Chiriţă de la Iaşi este Petru Ciubotaru, care a jucat până acum în două spectacole dedicatei cucoanei lui Alecsandri. Primul - în 1990, a fost regizat de Ovidiu Lazăr şi premiat la Festivalul Naţional de Teatru. Spectacolul a fost o combinaţie între „Chiriţa la Iaşi“ şi „Chiriţa în balon“.

„Pe scenă se vedea sala în oglindă: pe o pânză uriaşă era pictată sala de spectacole în cel mai mic detaliu, iar pe fundal se auzea vocea lui Miluţă Gheorghiu. Apoi, intra Petrică în haine de stradă, era costumat, machiat de asistenţi şi abia apoi începea spectacolul. Petrică a arătat tot timpul cât de mult îl admiră pe Miluţă Gheorghiu şi a încercat să ducă arta maestrului mai departe“, afirmă Ovidiu Lazăr, regizor.

Cel de-al doilea spectacol pe care Ovidiu Lazăr l-a pus în scenă, tot cu actorul Petru Ciubotaru, este „Chiriţa şi ceilalţi“, o piesă one man show, în care actorul interpretează şase personaje. „Chiriţa, Paraponisitul, Clevetici, Sandu Napoilă, Gură Cască şi Barbu Lăutaru. Piesa este un elogiu adus «Cântecelelor comice» ale lui Alecsandri“, adaugă Petru Ciubotaru.

Riposta generaţiei tinere

Între cele două spectacole interpretate de Petru Ciubotaru a mai existat o Chiriţă, mai tânără, care a fost jucată pentru aproape cinci ani de Teodor Corban, regizată în 1996 de Ion Sapdaru.

„În teatru existau câţiva pretendenţi, care credeau că odată cu vârsta li se cuveneau şi anumite roluri. A fost de o îndrăzneală ieşită din comun iniţiativa de a-l distribui în Chiriţa pe Teodor Corban, care avea pe atunci treizeci şi ceva de ani“, spune Ion Sapdaru, regizor la Naţionalul ieşean.

Până să fie jucat, spectacolul a cunoscut multe ghinioane. „Am avut mult de furcă cu muzica din spectacol. Nu se găseau cântecelele lui Flechtenmacher şi fără muzica originală nu se poate face piesa. Am apelat la un muzician care lucrase cu Tamara Buciuceanu, care ne putea ajuta. La două zile după ce vorbisem cu el, graţie intervenţiei pretendenţilor, ne-a refuzat“, povesteşte Sapdaru.

Un lung şir de ghinioane

Apoi, regizorul l-a găsit pe dirijorul orchestrei care a cântat cu Miluţă Gheorghiu. Orb fiind, acesta l-a rugat pe Sapdaru să-i trimită pe cineva să-i dicteze notele din memorie. Numai că, la câteva zile, dirijorul a murit. Şi a treia încercare, cea de-a face rost de manuscrisele lui Flechtenmacher de la casa memorială a compozitorului, a fost sortită eşecului. Aceasta deoarece clădirea arsese într-un incendiu, iar partiturile se pierduseră. „Când am văzut că nu se mai opreau ghinioanele, am mers la mormântul lui Miluţă şi ne-am rugat să ne lase să jucăm spectacolul. Nu ştiam efectiv ce să mai fac“, îşi aminteşte Ion Sapdaru.

În cele din urmă, un student a scos notele şi versurile de pe înregistrarea audio a spectacolului lui Miluţă Gheorghiu.

Odată rezolvată problema muzicii, actorii au constatat că nu primesc acceptul de la Ministerul Culturii pentru a începe repetiţiile.

„Întâmplător am stat de vorbă cu un om de afaceri despre asta, care mi-a promis că mă va ajuta şi mi-a aranjat pentru a doua zi o întâlnire cu un politician. A doua zi m-au sunat de la teatru să vin la repetiţii“, mai spune Ion Sapdaru.

Spectacolul s-a jucat în următorii cinci ani, chiar dacă mai apăreau şi alte piedici. „La un moment dat ne-a dispărut calul Murache, dar am avut noroc că a făcut o donaţie un avocat şi am cumpărat alt cal“, explică regizorul.

Vedetele secolului XIX

Matei Millo, pregătit la Paris în arta actoriei, a contribuit la reforma trupei de actori a Moldovei. Ziarul „Zimbrul“ scria că Matei Millo a jucat fără cusur rolurile din piesele scrise de Alecsandri: Mătuşa Angheluşa, Şoldan Viteazul, Coana Chiriţa, Baba Hîrca. A jucat de mai multe ori „Chiriţa  în Iaşi“ la Bucureşti şi în 1852 s-a stabilit în Capitală. 

Interpretarea inegalabilă  din „Chiriţele“ lui Alecsandri a rămas consemnată. „Millo cu trupa sa va face pe bucureşteni să râdă şi să  plângă româneşte“, spune o notă din anul 1851 apărută în „Gazeta de Moldavia“. Din 1838, actorul Neculai Luchian a jucat până în 1852 alături de Matei Millo şi s-a remarcat în piesele lui Alecsandri „Coana Chiriţa în provincie“ şi „Un rămăşag“. El a preluat, după plecarea lui Millo, conducerea Teatrului Naţional din Iaşi. Şi Miluţă Gheorhiu interpreta perfect rolurile de travesti. A jucat de 1.300 de ori „Chiriţa în provincie“. Miluţă Gheorghiu a strălucit şi în roluri de altă factură: Hlestakov din „Revizorul“, Setilă din „Harap Alb“, von Kalb din „Intrigă şi Iubire“, Farfuridi din „O scrisoare pierdută“, Mitică Popescu a lui Camil Petrescu şi Păcală din „Sânziana şi Pepelea“.

Chiriţa lui Miluţă Gheorghiu, model pentru teatrul de păpuşi

Personajul lui Alecsandri a fost pus în scenă şi la Teatrul de Păpuşi din Iaşi, în anul 1967, când regizorul Constantin Brehnescu a realizat „Chiriţa la păpuşi“.

Scenariul s-a bazat pe trei scrieri: „Chiriţa în balon“, „Chiriţa în voiaj“ şi „Cântecelele comice“. „Procedeele lui Constantin Brehnescu de a o aduce pe Chiriţa pe scena Teatrului de Păpuşi au fost inventive. Un grup de cinci actori în costume negre, în cadrul unei camere negre, compuneau şi mânuiau la vedere păpuşile şi măştile care întruchipau personajele lui Alecsandri“, afirmă Natalia Dănilă, fost director al Teatrului „Luceafărul“.
Păpuşa care o reprezenta pe Chiriţa semăna cu actorul Miluţă Gheorghiu.