Câţi ani de închisoare ar fi primit Elena Udrea dacă pedepsele s-ar fi contopit conform noului Cod Penal

Câţi ani de închisoare ar fi primit Elena Udrea dacă pedepsele
s-ar fi contopit conform noului Cod Penal

Elena Udrea FOTO Inquam Photos/Octav Ganea

Principiul aplicării legii penale mai favorabile, aplicat în dosarul „Gala Bute“, în care Elena Udrea a fost condamnată la 6 ani de închisoare cu executare, a fost unul de bun augur pentru fostul ministru.

Ştiri pe aceeaşi temă

După mai multe amânări, judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a României au pronunţat marţi, 28 martie, prima sentinţă în ultra-mediatizatul dosar „Gala Bute”. Elena Udrea şi alte persoane inculpate în acest dosar au fost condamnate de judecători, pedeapsa cea mai mare fiind aplicată fostului ministru al Dezvoltării.

Potrivit sentinţei judecătorilor Curţii Supreme, Elena Udrea a fost găsită vinovată pentru patru capete de acuzare, trei infracţiuni de luare de mită şi unul de abuz în serviciu. Două dintre condamnări au fost de 6 ani de închisoare, în timp ce celelalte două de 4, respectiv 5 ani de închisoare. Toate cu executare. După contopirea pedepselor, condamnarea rezultantă a fost de 6 ani de puşcărie.

Pentru că faptele imputate de DNA în acest dosar au avut loc în perioada în care în România era încă în vigoare vechea legislaţie, magistraţii au fost obligaţi să aplice, în acest caz, legea penală cea mai favorabilă. E vorba de vechiul Cod Penal al României, cel din 1969 – care a fost în vigoare până pe 1 februarie 2014 şi care prevedea un mod diferit de contopire a pedepselor: pedeapsa finală e egală cu pedeapsa cea mai grea aplicată, indiferent de numărul de pedepse la care un inculpat este găsit vinovat, existând posibilitatea acordării unui spor.

Dacă în cazul Elenei Udrea contopirea nu s-ar fi făcut în baza reglementărilor noii legislaţii penale, pedeapsa rezultantă în cazul fostului deputat ar fi putut fi mult mai mare. Codul Penal în vigoare prevede că, atunci când se face contopirea unor pedepse, se ia în calcul cea mai grea, la care se adaugă o treime din suma celorlalte. Ipotetic, contopirea pe noul Cod Penal în cazul Elenei Udrea ar fi dus la o pedeapsă finală de 11 ani de închisoare cu executare.

Ce condamnări a aplicat instanţa

Ştefan Lungu, fostul consilier al Elenei Udrea, care a recunoscut acuzaţiile aduse, a fost condamnat la 1,6 ani de închisoare cu suspendare.

Ana Maria Topoliceanu, fosta directoare a Companiei Naţionale de Investiţii, a primit 3 ani de închisoare cu suspendare. Şi aceasta a recunoscut acuzaţiile.

Tudor Breazu, fostul administrator al moşiei Nana a fost condamnat la 3 ani de închisoare cu executare.

Dragoş Botoroagă, om de afaceri, care a recunoscut acuzaţiile, a primit 2 ani de închisoare cu suspendare.

Gheorghe Nastasia, fost secretar general în Ministerul Dezvoltării a fost condamnat la 4 ani cu suspendare.

Rudel Obreja, fost preşedinte al Federaţiei de Box,  a fost condamnat la 5 ani de închisoare cu executare. 

Ion Ariton, fost ministru al Economiei Comerţului şi Mediului de Afaceri, a fost achitat

Care au fost acuzaţiile

Dosarul Gala Bute a ajuns la instanţa supremă în aprilie 2015. Procurorii îi acuză de fapte de corupţie pe fostul ministru al Dezvoltării Regionale şi Turismului Elena Udrea, fostul ministru al Economiei Ion Ariton, fostul preşedinte al Federaţiei Române de Box Rudel Obreja, fostul director al Companiei Naţionale de Investiţii Ana Maria Topoliceanu, fostul asistent personal al Elenei Udrea, Tudor Breazu, fostul consilier al Elenei Udrea, Ştefan Lungu, fostul secretar general în MDRT Gheorghe Nastasia şi pe omul de afaceri Dragoş Botoroagă.

Printre faptele pentru care aceştia au fost trimişi în judecată sunt: luare sau dare de mită, abuz în serviciu, complicitate la luare de mită, evaziune fiscală şi spălare de bani.

Procurorii au arătat în rechizitoriu că în 24 iunie 2011 a fost încheiat un contract de servicii, atribuit prin negocierea fără publicarea unui anunţ de participare, între Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului (MDRT) şi SC Europlus Computers SRL, firma lui Rudel Obreja, având ca obiect prestarea serviciilor de promovare a României în cadrul evenimentelor desfăşurate cu ocazia organizării Galei Internaţionale de Box profesionist de către Federaţia Română de Box.

În baza acestui contract, la 1 februarie 2012, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului a efectuat plata serviciilor de promovare în valoare de 8.116.800 lei.

"Fondurile publice au fost utilizate într-o modalitate interzisă de lege, respectiv pentru finanţarea unui eveniment sportiv organizat de către o societate comercială, iar suma achitată în baza contractului constituie în întregime un prejudiciu produs în patrimoniul ministerului. Prin încheierea contractului s-a urmărit în realitate asigurarea fondurilor necesare organizării galei de box menţionate, iar achiziţia de servicii de publicitate a reprezentat doar o justificare formală, pentru care nu există o nevoie reală a ministerului, cu unicul scop de a da o aparenţă de legalitate contractului. Mai mult, contractul a fost atribuit cu încălcarea procedurilor legale de achiziţie publică şi au fost achiziţionate servicii care nu se regăsesc printre categoriile de cheltuieli eligibile pentru programele cu finanţare europeană”, potrivit procurorilor.

Anchetatorii au susţinut că Elena Udrea a avut cea mai importantă contribuţie la săvârşirea acestor fapte şi la producerea rezultatului, deoarece ea ar fi luat decizia organizării galei în urma unor discuţii informale cu Rudel Obreja, a determinat adoptarea actelor normative care au creat cadrul finanţării evenimentului, a cerut în mod repetat funcţionarilor din subordine să se întâlnească cu Obreja pentru a identifica soluţii în cazul încheierii contractului şi a participat nemijlocit la stabilirea bugetului care urma să fie alocat de către MDRT în afara cadrului reglementat de procedura achiziţiilor publice.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: