Cât de periculoase sunt înţepăturile de insecte pentru copii. Situaţiile în care se impune drumul de urgenţă la doctor

Vara sunt frecvente înţepăturile de ţânţari, albine sau bondari, iar bebeluşii şi copiii fac faţă mai greu acestora. De multe ori, tratamentul poate fi aplicat la domiciliu, dar sunt şi situaţii în care se impune prezentarea la medic.

Gravitatea înţepăturilor de insecte poate varia, iar în cazul copiilor trebuie acordată o atenţie deosebită. Medicii spun că dacă zona devine roşiatică, tumefiată şi dureroasă, părinţii trebuie să ştie că aceste simptome sunt normale şi vor dispărea în câteva zile.

Dacă înţepăturile nu prezintă complicaţii se pot trata acasă. Corect este să se spele zona cu apă şi săpun şi să se aplice comprese cu gheaţă pe zona agresată. 

‘’Gheaţa nu trebuie să vină în contact direct cu tegumentul, fiind necesară împachetarea ei într-un material textil, cel mai bine de bumbac. Temperatura scăzută poate determina leziuni termice dacă nu se interpune un material care să amorseze efectele. Compresele pot fi ţinute în jur de 15-20 de minute o dată, cu pauze între aplicări. Dacă înţepătura este în membrele inferioare sau superioare, trebuie ţinut membrul respectiv coborât, astfel încât să nu fie stimulată circulaţia de întoarcere şi să nu se împrăştie şi mai mult veninul prin corp’’, spune prof. dr. Marin Burlea, preşedintele Societăţii Române de Pediatrie. 

O altă soluţie ar fi şi administrarea unor antialergice, care pot fi eliberate fără reţetă din farmacii. 

Trebuie însă să se prezinte de urgenţă la medic cu cel mic dacă apar reacţii alergice severe, cum ar fi senzaţia de sufocare, ameţeli, greaţă, vărsături, crampe abdominale sau diaree.

Profesorul Marin Burlea, preşedintele Societăţii Române de Pediatrie prezintă complicaţiile care pot apărea în cazul unei înţepături de insecte şi care ar trebui să-I trimită pe părinţi şi copii de urgenţă la medic:

- Reactii alergice severe (şoc anafilactic) care impun tratament medical de urgenţă şi au ca simptome specifice: dispneea, senzaţia de sufocare, edematierea limbii, a buzelor, a pleoapelor, palmelor, tălpilor şi a mucoaselor, confuzie, ameţeală, greaţă, diaree, crampe abdominale; 

- Infecţii locale;

- Infecţii virale care pot fi răspândite de ţânţari infectaţi. Una dintre cele mai periculoase infecţii virale este cea cu virusul West Nile, care determină apariţia encefalitei. Tot prin prin înţepătura unui ţânţar infectat este transmis şi virusul Zika. Principalele simptome în acest caz sunt erupţia cutanată (o erupţie cutanată care apare iniţial pe faţă şi apoi se extinde pe tot corpul), febra moderată, artralgiile, mialgiile, cefaleea, conjunctivita nepurulentă cu hiperemie conjunctivală. Virusul se poate transmite transplacentar de la mamă la făt, putând apărea complicaţii neurologice, inclusiv sindromul Guillain-Barré, malformaţii congenitale, microcefalie la nou-născuţi (craniu anormal de mic) şi malformaţii ale sistemului nervos la făt şi nou-născuţi. 

- Infecţii parazitare: malaria este una din cele mai importante boli parazitare ai cărei vectori sunt ţânţarii.

Vă mai recomandăm:

Cum îi poţi ajuta pe copii să treacă peste caniculă într-un mod sigur şi sănătos