Cartierul construit deasupra celui mai vechi cimitir evreiesc din România: cu pietrele de mormânt s-au pavat străzile

În cartierul Tătăraşi din Iaşi, într-o zonă acoperită acum de un parc şi, parţial, de locuinţe, a existat în trecut cel mai vechi cimitir evreiesc din România, înfiinţat încă din secolul al XV-lea. La momentul demolării, multe dintre monumentele funerare au fost folosite la pavarea unor străzi.

Sute de mii de evrei îşi duc somnul de veci într-o zonă în care, de-a lungul timpului, au fost ridicate blocuri de locuinţe. Zona cuprinsă între Ciurchi şi Grădinari, două dintre cele mai mari străzi din cartierul ieşean Tătăraşi, a fost locul celui mai vechi cimitir evreiesc construit vreodată în ţara noastră. Demolat într-un stil barbar în timpul regimului Antonescu, cimitirul are o poveste necunoscută pentru mulţi dintre locuitorii de acum ai Iaşiului.

A fost nevoie de bine de jumătate de secol de la desfiinţare ca locul sub care şi acum se află osemintele unui număr necunoscut de evrei să primească o recunoaştere din partea autorităţilor locale. Este vorba despre placă în care se admite existenţa unui fost cimitir. La câţiva metri în spatele plăcii, se află un parc pentru copii. În apropiere, un întreg şir de blocuri a fost ridicat de regimul comunist.

Cel mai vechi monument, din secolul XV

Înainte de Pogromul de la Iaşi, prin care aproape toată populaţia evreiască din Iaşi a fost ucisă, Capitala Moldovei era oraşul românesc care avea printre cele mai importante comunităţi de evrei. Abraham Ghiltman (foto jos), liderul acestei comunităţi din prezent, spune că în jur de 50.000 de evrei convieţuiau în perioada interbelică, la Iaşi, alături de români şi celelalte etnii minoritare. Despre vechimea acestei comunităţi documentele istorice arată că, în Iaşi, evreii existau încă din secolul al XV-lea. O piatră funerară din cimitirul desfiinţat este datată din 1467, fiind considerată cea mai veche dovadă a existenţei evreilor pe acest teritoriu.

Cimitirul evreiesc din Tătăraşi a funcţionat până la finele secolului XIX-lea, susţine istoricul Dorin Dobrincu. „Întrucât acesta îşi atinsese limitele, a fost cumpărat un teren la marginea de nord-vest a oraşului, în Păcurari, unde s-au pus bazele unui cimitir foarte mare, care este utilizat şi astăzi”, ne-a spus Dobrincu.

Antonescu a ordonat demolarea

În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, cimitirul, despre care se spune că reprezenta locul de veci pentru peste 100.000 de evrei, a fost demolat. Decizia directă a fost luată de Primăria Iaşi, comanda venind însă de la mareşalul Ion Antonescu. Alexandru Şafran, rabinul şef din România între anii 1939-1948, a descris modul în care autotăţile de atunci puneau în aplicare măsurile antisemite, inclusiv atunci când venea vorba de întinarea memoriei celor trecuţi în nefiinţă.

„De-a lungul întregii perioade, când ne-a fost greu, uneori chiar interzis, să ne îngropăm morţii, prefecţii, primarii, funcţionarii au profanat sistematic cimitirele evreieşti. Ei îşi manifestau astfel ura nu doar faţă de evreii vii, pe care ar fi preferat să-i vadă morţi, ci şi faţă de defuncţi, pe care refuzau să îi lase să se odihnească în pace în mormintele lor. Cavouri distruse, oseminte exhumate, pietre tombale smulse, totul era conceput pentru a ne leza în sentimentele noastre cele mai profunde“, a scris Şafran în memoriile sale.

„Alexandru Şafran afirmă faptul că închiderea sinagogilor şi a tuturor cimitirelor evreieşti a fost politică de stat încă de pe vremea guvernului pro-german condus de Ion Gigurţu, succedat ulterior în fruntea ţării de Ion Antonescu. Mai exact, Radu Budişteanu, ministrul cultelor, ar fi ordonat acest lucru. Expresiv este şi răspunsul dispreţuitor al lui Budişteanu dat lui Şafran, când rabinul-şef îl întreba unde vor fi îngropaţi evreii. «Aruncaţi-i în Dunăre!», ar fi replicat atunci Budişteanu, scrie Şafran“, spune Diego Ciobotaru, doctorand al Facultăţii de Istorie a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza din Iaşi“, care a studiat memoriile.

Ce s-a întâmplat cu pietrele funerare

După ce ordinul de demolare a ajuns la Iaşi, o sută de evrei săraci au fost puşi să scoată din pământ osemintele a peste 100.000 de persoane. Cu căruţele, o mică parte dintre rămăşiţe au fost transportate în celălalt capăt al oraşului şi aruncate laolaltă în gropi comune. „Potrivit unor informaţii, pietrele funerare ar fi fost sparte în momentul dezafectării, potrivit altor date ele ar fi fost folosite pentru pavarea unor alei“, mai spune istoricul Dorin Dobrincu.

Abraham Ghiltman, liderul actual al comunităţii evreieşti din Iaşi, spune că pietrele funerare ar fi fost folosite pentru a preveni alunecările de teren dintr-un alt cartier din oraş, Ţicău. Altele ar fi fost folosite pentru pavarea unor drumuri de pământ. Abraham Ghiltman mai spune că pe o parte din fostul cimitir au fost ridicate blocuri de locuinţe. E vorba de strada Grădinari, aliniată paralel cu râul Bahlui, pe care comuniştii au ridicat construcţii.

„Când s-a făcut strada Grădinari sarcina de construire a revenit Trustului de Construcţii Industriale. Stând de vorbă cu cei care au ridicat acele blocuri am aflat că, atunci când s-au realizat construcţiile, muncitorii au dat peste foarte multe oseminte îngropate în fostul cimitir. A fost imposibil, la momentul demolării, ca toate rămăşiţele celor îngropaţi acolo să fie mutate de aceea multe au rămas în acelaşi loc“, explică Abraham Ghiltman.

Primăria recunoaşte cimitirului

După demolare, membrii comunităţii ieşene au fost de acord să cedeze definitiv Primăriei cele peste şapte hectare ale fostului cimitir, cu condiţia ca acolo să existe pentru întotdeauna un parc. „Astăzi acolo se află un loc amenajat minimal, cu vegetaţie crescută mai degrabă spontan, cu puţini copaci, cu puţine bănci. Locul este folosit mai degrabă ca loc de plimbare de către oamenii care locuiesc în jur, eventual de cei care îşi scot la plimbare câinii, după cum s-a tot amintit în ultimii ani“, a mai arătat istoricul Doprin Dobrincu.

La începutul acestui an, Primăria Iaşi, la insistenţele comunităţii evreieşti, a montat o placă prin care se admite trecutul celui mai vechi cimitir evreiesc din ţara noastră. „Am considerat că este un proiect fezabil şi că trebuie să ne asumăm trecutul şi cu bune şi cu rele. Este ca o compensaţie morală cu privire la trecutul zbuciumat al acestei comunităţi“, a explicat Sebastian Buraga, purtătorul de cuvânt al Primăriei Iaşi.

Câţi evrei mai sunt în Iaşi

În prezent, potrivit lui Abraham Ghiltman, în Iaşi mai există în jur de 360 de evrei, unii dintre aceştii provenind însă din familii mixte şi fiind ortodocşi.  Sute de mii îşi duc somnul de veci în fostul sau actual cimitir evreiesc. „Deşi este astăzi doar o amintire vagă pentru unii dintre ieşeni, fostul cimitir din Ciurchi ne spune ceva despre faptul că acest oraş a avut o istorie mai diversificată decât ar dori-o unii, populată de oameni care au trăit şi au sfârşit aici. Este istoria noastră şi ar merita cunoscută“, a încheiat istoricul Dorin Dobrincu.