Cannabis sativa, în tradiţia populară românească. De ce odinioară planta era cultivată în toată Moldova, iar acum agricultorii evită s-o mai exploateze
0
Potrivit etnografilor, cannabis sativa era prezentă în toate ritualurile de peste an şi avea un loc aparte în casele românilor.
Etnograful Ovidiu Focşa, de la Muzeul Etnografic al Moldovei, a explicat pentru „Adevărul“ de ce cânepa era atât de importantă în lumea satului. Potrivit acestuia, în gospodării se folosea „cânepe din specia cannabis sativa şi nu cannbis indica, cea care are efect halucinogen. Cannabis sativa era cultivată în aproape toate gospodăriile din satele Moldovei“.
„Cânepa apare ciclic peste an în ritualurile populare. O găsim şi la Crăciun, în julfă, la Anul Nou, când fetele îşi fac de ursită în riturile divinatorii, la Bobotează- când preotul este aşteptat cu agheazmă, iar în buchetul de busuioc se agaţă un fuior de cânepă. Apare şi în Postul Paştelui, în Joia Mare. Peste an mai apar seminţele de cânepă care erau aruncate în mod simbolic peste ogor atunci când începea, la 1 martie, anul agricol. Cânepa însoţeşte tot ciclul sărbătorilor de peste an, cu dată fixă sau mobilă, pentru că nu era gospodărie fără cânepă“, spune specialistul.
Pe lângă caracterul ceremonial, cânepa era folosită pentru ţesătură. „Printr-o muncă laborioasă, în cele din urmă obţineai mai multe calităţi de cânepă, printre care fuiorul era cea mai bună. Era ţesut şi făceai din el piesă vestimentară sau covoare. Din sămânţă se făcea şi ulei, pentru uz alimentar“, a mai adăugat etnograful. Pentru că se prelucrează greu, în prezent, cânepa nu mai este cultivată.
Citeşte şi:
FOTO Imagini inedite cu alaiurile de sărbători care au colindat pe străzile Iaşiului
Se încarcă comentariile...
