Calvarul ieşeanului declarat mort, deşi este în viaţă. Alt „mort viu“ de la Vaslui şi-a recâştigat identitatea după şapte luni de procese

Certificat de deces

Plecat din ţară cu zeci de ani în urmă, un ieşean a aflat că este mort cu acte în regulă când a vrut să-şi înnoiască un document. O primă cerere de anulare a actului de deces a fost respinsă pe motiv că solicitarea trebuie făcută chiar de persoana aflată în situaţia respectivă. Un caz similar a avut loc şi în Vaslui. Bărbatul în cauză şi-a recăpătat identitatea legală după şapte luni de procese.

Un ieşean în vârstă de 63 de ani a fost declarat mort, deşi bărbatul este viu şi nevătămat. El a aflat că este decedat cu acte în regulă în momentul în care a vrut să îşi înnoiască un document, numai că lucrurile nu au fost atât de simple pe cât se aştepta. Decesul bărbatului a fost declarat în urmă cu patru ani, printr-o decizie judecătorească dată exclusiv pe baza declaraţiei fiului său.

Potrivit acestuia, în urmă cu mai bine de 20 de ani, Dan Petrariu, din municipiul Iaşi, a plecat la muncă în fostul spaţiu iugoslav. După ce rudele nu au mai primit vreun semn de la acesta, fiul său le-a cerut judecătorilor să îl declare mort, bănuind că bărbatul ar fi decedat. Pe data de 7 mai 2013, Judecătoria Iaşi a admis cererea formulată de reclamant şi a declarat moartea bărbatului. Pe baza acestei sentinţe, a fost emis certificatul de deces din data de 8 ianuarie 2015.  Practic, respectivul act de deces fusese întocmit pe baza unei hotărâri judecătoreşti declarative de moarte. 

Ieşeanul a aflat că este declarat mort abia în decembrie 2018, atunci când s-a prezentat la Ambasada României din Podgorica, Muntenegru, şi a solicitat eliberarea unui nou document de călătorie în locul celui expirat. Acest lucru nu a fost însă posibil, el figurând în sistemul de paşapoarte E-Pass şi în Registrul Naţional de Evidenţa Persoanelor cu menţiunea „decedat“. 

Bărbatul este plecat şi în momentul de faţă din România, lucru care îi îngreunează posibilitatea de a-şi putea recupera identitatea legală. 

Primă anulare a actului de deces, respinsă

Direcţia Locală de Evidenţă a Persoanelor (DLEP) Iaşi a solicitat instanţei anularea actului de deces, dar magistraţii au respins acţiunea. „Acţiunea noastră a fost respinsă pe motiv că persoana trebuia să ceară personal anularea actului de deces“, a declarat Marius Constantin Bodoga, şeful DLEP Iaşi.

În faţa instanţei ieşene, reclamata DLEP Iaşi a declarat că „printr-o adresă de pe 17 decembrie 2018, emisă de Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date Bucureşti - Serviciul Central de Stare Civilă, s-a specificat faptul că Petrariu Dan s-a prezentat la Ambasada României din Podgorica, Muntenegru, şi a solicitat eliberarea unui nou document de călătorie în locul celui expirat, constatându-se faptul că persoana în cauză figura în sistemul de paşapoarte E-Pass şi în Registrul Naţional de Evidenţa Persoanelor cu menţiunea «decedat»“

Judecătorii ieşeni au precizat că, din prevederile legale, rezultă că, atunci când cel declarat mort printr-o sentinţă este în viaţă, este necesară formularea unei cereri de anulare a deciziei declarative de moarte. „Cererea de anulare se introduce de către cel declarat mort, la instanţa care a pronunţat hotărârea declarativă de moarte, iar judecata se face cu citarea părţilor din procedura declarativă de moarte şi cu participarea procurorului. Dreptul la acţiune în anulare este imprescriptibil“, explică judecătorii.

Ce trebuie să facă bărbatul ca să-şi recupereze identitatea

Bărbatul în vârstă de 63 de ani trebuie să facă o serie de acţiuni legale pentru a nu mai figura decedat. Potrivit magistraţilor ieşeni, pentru a putea fi anulat certificatul de deces, trebuie, în primul rând, să fie anulată hotărârea judecătorească de declarare a morţii, urmând ca, în temeiul acestei hotărâri, Serviciul de Stare Civilă să poată anula decesul. Ieşeanul trebuie însă să depună personal cereri în instanţă.

Conform dispoziţiilor articolului 54 din Codul Civil, „dacă cel declarat mort este în viaţă, se poate cere oricând anularea hotărârii prin care s-a declarat moartea. Cel care a fost declarat mort poate cere, după anularea hotărârii declarative de moarte, înapoierea bunurilor sale în natură, iar, dacă aceasta nu este cu putinţă, restituirea lor prin echivalent“.

Până în momentul de faţă, reprezentanţii Direcţiei Locale de Evidenţă a Persoanelor (DLEP) Iaşi nu au reuşit să ia legătura cu bărbatul. „Dacă era în ţară, noi, prin Serviciul de Stare Civilă, îl puteam sprijini. Îi făceam noi acţiunea în instanţă. Nefiind în ţară, e puţin mai greu de mers la Judecătorie şi de introdus acţiunea. Din păcate, nu am reuşit să luăm legătura cu dumnealui. Am sunat la Consulat. Numărul este transmis, dumnealui, dacă o să fie interesat, o să ne ceară ajutorul. Noi vrem să îl sprijinim“, a spus Marius Constantin Bodoga, şeful DLEP Iaşi, în discuţia cu reporterul „Adevărul”.

Alt „mort viu“ de la Vaslui şi-a recâştigat identitatea după şapte luni de procese

Un caz similar celui de la Iaşi este cel al unui bărbat de 65 de ani, din Bârlad, judeţul Vaslui, care trăia de 19 ani în Turcia şi care a aflat, la începutul anului 2018, că a fost declarat mort de o instanţă judecătorească din România. 

Constantin Reliu a plecat la muncă în Turcia în anii ‘90. Ultima dată, şi-a vizitat familia în anul 1999. Din iulie 1999, când a intrat pe teritoriul Turciei, nici soţia, şi nici fiica sa nu au reuşit să mai ia legătura cu el. 

În ianuarie 2018, după ce a fost prins de către autorităţile turce având documentele de şedere expirate, vasluianul a fost expulzat în România. La intrarea în ţară, autorităţile aveau să-i aducă la cunoştinţă bărbatului că el figurează ca fiind mort. Iniţial, a crezut că este o glumă, însă în momentul în care autorităţile i-au prezentat datele prin care apărea ca decedat din 31 decembrie 2003 (n.r. – ultima dată până la care bărbatul fusese văzut în viaţă, potrivit familiei), Constantin Reliu a pus la dispoziţia autorităţilor toate actele de identitate în original, arătându-le că este cât se poate de viu. 

Şase ore l-au chestionat autorităţile vamale, până şi-au dat seama că nu este vorba despre o farsă şi că în faţa lor chiar este bărbatul care figurează ca fiind decedat. Într-un final, a fost lăsat să meargă acasă, unde avea să constate că familia sa împărţise deja tot ce aveau în comun.

Bărbatul s-a adresat Poliţiei, de unde a aflat că în lipsa sa, familia a solicitat, în 2013, să-i fie declarat decesul, având în vedere că nu mai dăduse niciun semn de viaţă de ani întregi. A fost indrumat către instanţa care a pronunţat hotărârea judecătorească şi s-a adresat Judecătoriei Bârlad, unde a intrat în posesia hotărârii pronunţate în luna mai 2016. 

        Constantin Reliu, bărbatul din judeţul Vaslui declarat mort, deşi era viu.

Luni întregi de procese

Fără cunoştinţe juridice şi fără bani pentru a-şi permite angajarea unui avocat, Constantin Reliu a trebuit să petreacă şapte luni prin instanţele de judecată din Bârlad şi Vaslui până a obţinut anularea certificatului de deces emis pe numele său. Într-o primă fază, s-a adresat Tribunalului Vaslui, unde a declarat apel sentinţei pronunţate de Judecătoria Bârlad. Având în vedere că această cale de atac trebuia exercitată în termen de 30 de zile de la comunicarea hotărârii, instanţa de apel i-a respins cererea, chiar dacă bărbatul era viu în faţa judecătorilor. Procedural, instanţa nu putea anula hotărârea instanţei de fond, motiv pentru care judecătorii l-au îndrumat să se adreseze Judecătoriei Bârlad. 

Astfel, bărbatul mort în acte, dar cât se poate de viu în realitate trebuie să deschidă o nouă acţiune în instanţă, să apeleze la o cale extraordinară de atac prin care să solicite revizuirea sentinţei. Abia în iulie 2018, Judecătoria Bârlad a dispus anularea hotărârii din 2016, prin care Constantin Reliu a fost declarat mort.

Soţia lui Reliu, aflată la muncă în străinătate, a introdus acţiune de divorţ la scurt timp după ce instanţa a dispus anularea certificatului de deces. Femeia a solicitat instanţei divorţul de Constantin Reliu, dar păstrarea numelui dobândit după căsătorie. Judecătoria Vaslui a admis în parte acţiunea, în sensul că a admis desfacerea căsătoriei, însă a stabilit culpa exclusivă în sarcina soţiei. În plus, judecătorii au respins cererea acesteia de a mai păstra numele Reliu, dispunând revenirea acesteia la numele avut înaintea căsătoriei.