Băsescu, victima imunităţii prezidenţiale. Cum a ajuns să fie pus sub acuzare pentru fapte comise cu 16 ani în urmă

Băsescu, victima imunităţii prezidenţiale. Cum a ajuns să fie pus sub acuzare pentru fapte comise cu 16 ani în urmă

Traian Băsescu este urmărit penal pentru spălare de bani FOTO Eduard Enea

Curtea Constituţională a România a publicat, în decembrie 2014, o hotărâre care se aplică în dosarul fostului preşedinte Traian Băsescu şi în care sunt explicate temeiurile juridice pentru care Băsescu a putut fi pus sub acuzare chiar dacă termenul de prescripţie a faptei sale a fost depăşit. Respectiva motivare a venit în urma unei solicitări a Gabrielei Vrânceanu Firea.

Ştiri pe aceeaşi temă

Punerea sub acuzare pentru spălare de bani a fostului preşedinte Traian Băsescu a fost posibilă datorită unor principii de drept explicate de Curtea Constituţională, în 2014, în urma scandalului pe care Băsescu l-a avut cu PSD-ista Gabriela Vrânceanu Firea.

În cazul lui Traian Băsescu, procurorii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a României au început urmărirea penală „in personam“ (adică asupra persoanei), pentru infracţiunea de spălare de bani în formă continuată, prevăzută de legea specială 656/2002 şi cu aplicarea vechiului Cod Penal.

Pentru infracţiunea de spălare de bani, vechiul Cod Penal prevedea o pedeapsă cuprinsă între 3 şi 12 ani, în forma continuată a infracţiunii (cum e şi în cazul lui Băsescu), judecătorul putând aplica un spor de pedeapsă. Codul de Procedură Penală trecut avea reglementări clare şi în privinţa termenelor de prescripţie ale pedepselor, în cazul infracţiunilor de sub 15 ani (cuantum maxim), prescrierea intervenind la 10 ani de la comiterea faptelor.

În ceea ce îl priveşte pe Traian Băsescu, faptele imputate de Parchetul General sunt încadrate între 2000-2003. În mod normal, având în vedere că perioada de timp scursă de la comiterea ultimei presupuse infracţiuni este de 13 ani, fapta penală imputată fostul şef al statului ar fi trebuit, în condiţiile în care ar fi fost vorba de orice altă persoană, să se prescrie.  Nu şi în cazul preşedintelui.

Ce spune Curtea Constituţională

Preşedintele României beneficiază, conform legii, de imunitate şi din acest motiv, în perioada în care Băsescu a exercitat cea mai înaltă funcţie în stat, 2004-2014, acesta nu a putut fi cercetat pentru niciun fel de faptă penală. 

Codul penal vechi, precum şi cel nou, prevăd o singură excepţie pentru care un preşedinte de stat poate răspunde din punct de vedere penal: atunci când acuzaţia este de înaltă trădare. Pentru orice altfel de infracţiune, preşedintele nu poate răspunde penal, atât timp cât se află în exercitarea funcţiei. Suspendarea răspunderii penale atrage după sine, însă, şi suspendarea prescripţiei penale. Astfel se face că din cei 16 ani cât au trecut, de pildă, de la cea mai veche posibilă faptă de spălare de bani ce ar fi fost comisă de Băsescu se scade deceniu petrecut de acesta la Palatul Cotroceni.

Explicaţii cu privire la aceste aspecte a oferit Curtea Constituţională în 2014, atunci când a soluţionat o excepţie de neconstituţionalitate invocată de Gabriela Vrânceanu Firea, actualul candidat al PSD la Primăria Municipiului Bucureşti. Firea formulase atunci o plângere penală pentru ameninţare împotriva lui Băsescu, însă procurorii dispuneau clasarea invocând tocmai imunitatea preşedintelui. 

Firea ataca în instanţă decizia procurorilor, în timpul procesului ridicând şi excepţia de neconstituţionalitate a articolului 312, aliniatul 2: „ Suspendarea urmăririi penale se dispune şi în situaţia în care există un impediment legal temporar pentru punerea în mişcare a acţiunii penale faţă de o persoană”. În cazul preşedintelui, „impediment legal temporar” este imunitatea de care acesta se bucură, conform Constituţiei.

Curtea Constituţională a respins totuşi solicitarea Gabrielei Vrânceanu Firea, redactând o motivare în care făcea referiri şi la prescripţia răspunderii penale în cazul preşedintelui României: 

„Mai mult, întrucât, aşa cum s-a menţionat în prealabil, pe perioada în care operează suspendarea urmăririi penale este suspendat cursul termenului prescripţiei răspunderii penale în ceea ce priveşte persoana care ocupă temporar funcţia de demnitate publică, conform art.156 din Codul penal, acesta fiind reluat după încetarea mandatului de Preşedinte al României, Curtea nu poate reţine că dispoziţiile art.312 alin.(2) din Codul de procedură penală instituie vreo discriminare între cetăţeni, sub aspectul apărării drepturilor şi libertăţilor fundamentale în faţa legii penale şi a autorităţilor publice”.

Aceste considerente legale au fost luate în calcul şi de procurori atunci când au dispus începerea urmăririi penale pentru Traian Băsescu. Interesant este că Costel Căşuneanu, cel cu care Băsescu ar fi comis faptele nu mai poate fi tras la răspundere, în cazul său intervenind prescripţia.

Ipoteza unui specialist în Drept

Un cadru universitar specializat în Drept vine însă cu o ipoteză surprinzătoare referitoare la cursul pe care procesul ar putea să îl aibă. Specialistul invocă lacune legislative în ceea ce priveşte suspendarea cursului prescripţiei şi crede că nu este exclus ca Băsescu să nu fie trimis în judecată tocmai din cauya prescripţiei.

"Avand in vedere ca astfel de cazuri sunt rare datorita calitatii persoanei vizate (presedinte al Romaniei) in practica nu sunt multe precedente. La un moment dat, Curtea Constitutionala s-a pronuntat (Decizia nr. 678 din 13 noiembrie 2014) acreditand existenta unei "super imunitati" a presedintelui pentru orice infractiune savarsita in timpul mandatului (cu exceptia inaltei tradari), imunitate ce ar constitui, in acelasi timp, si o cauza de suspendare a cursului prescriptiei raspunderii penale. Totusi, la o analiza atenta a textelor de lege incidente, se observa ca "super imunitatea" presedintelui pe durata mandatului (discutabila ea insasi, fiind "creata" de vechea conducere a DNA), in absenta unei prevederi legale exprese, nu poate fi considerata automat, fara rezerve, drept o cauza se suspendare a prescriptiei raspunderii penale. Pe de alta parte, fiind vorba despre presupuse fapte ce au precedat mandatele presedintelui, nu putem vorbi despre imunitate prezidentiala, implicit nici despre suspendarea cursului prescriptiei. In acest context, nu trebuie considerata exagerata ipoteza in care organele de ancheta vor ajunge la concluzia ca a intervenit prescriptia", ne-a spus universitarul, care a dorit să îşi păstreze anonimatul.

Acuzaţiile aduse lui Băsescu

Dosarul în care fostul preşedinte Băsescu este acuzat de spălare de bani face referire la tranzacţiile imobiliare făcute de acesta în anii 2000 şi 2003. Mai precis, Băsescu şi Căşuneanu au cumpărat de la acelaşi proprietar un teren de câte 3700 de metri pătraţi, iar preşedintele statului a plătit de cinci ori mai ieftin decât prietenul său milionar. Pentru un metru pătrat, primarul Capitalei de atunci a plătit doar 13 dolari. Potrivit contractului, Băsescu achită 1.483.244.000 lei, echivalentul a 50.000 de dolari. În aceeaşi zi, Căşuneanu plateste aceluiaşi proprietar, pentru aceeasi suprafaţă, cinci miliarde de lei vechi. Pe 14 octombrie 2002, Traian Basescu vinde acest teren de cinci ori mai scump decat l-a cumpărat, adică cu 12 miliarde de lei vechi.

Potrivit România Curată, dosarul  ar fi fost deschis urmare a unei sesizări din 2014 a Grupului pentru Investigaţii Politice (GIP), condus de Mugur Ciuvică, către Oficiul de combatere a spălării banilor.

Cronologia faptelor suspectate de procurori, prezentată de România Curată

9 august 2000: Traian Băsescu cumpără un teren de 3700 de metri pătraţi în Aleea Privighetorilor 86, cartierul Băneasa, cu 1.483.244.000 lei vechi, adică în jur de 70 de mii de dolari (în vara lui 2000, un dolar era în jur de 21.000 de lei vechi –n.r.) Suma ar fi fost achitată în numerar. Provenienţa ei nu poate fi justificată, susţine procuroarea Elena Iordache.

În aceeaşi zi, la acelaşi notar, omul de afaceri Costel Căşuneanu cumpără un teren învecinat, cu o suprafaţă similară, la un preţ de 3 ori mai mare, considerat preţul pieţei.

15 octombrie 2002: Traian Băsescu vinde terenul din Aleea Privighetorilor 86 către Gabriela Blaj din Oituz, cumnata şi asociata omului de afaceri Costel Căşuneanu, cu 12.004. 212.620 lei vechi, adică peste 300.000 de dolari (în 2002, un dolar ajunsese în jur de 39.000 de lei vechi –n.r.). Băsescu ar fi primit 110.000 de dolari în numerar şi 8.285.000.000 lei vechi prin transfer bancar de la Gabriela Blaj.

Femeia primise aceşti bani în aceeaşi zi, tot prin transfer bancar, de la cumnatul Costel Căşuneanu. Acesta luase la rândul lui o parte din bani, 7.293.000.000 lei vechi, de la compania sa de construcţii de drumuri PA & CO Internaţional şi o altă parte, 1.006.415.000 lei vechi, dintr-un schimb valutar.

21 octombrie 2002: Traian şi Maria Băsescu cumpără de la Virgil şi Mariana Gheţeu o vilă situată pe Şoseaua Bucureşti Ploieşti 137 B, cu 280 de mii de dolari. Potrivit procuroarei, banii ar fi fost achitaţi în numerar, iar provenienţa nu ar fi fost justificată, avându-se în vedere că în acea perioada din conturile familiei Băsescu de la BCR, ING şi RBS Bank nu ar fi fost retrase sume de bani.

12 noiembrie 2002: Vila a fost donată Ioanei Băsescu, fiica cea mare a fostului preşedinte al României.

10 iunie 2003: Traian Băsescu transferă banii din vânzarea terenului din Primăverii în contul fiicei sale, Ioana, deschis la ABN Amro Bank. Ea ar fi folosit parte din aceşti bani pentru cumpărarea unui imobil.

17 noiembrie 2003: Ioana Băsescu scoate 90.000 de dolari din bani pimiţi de la tatăl ei.

6 iunie 2005: Ioana Băsescu transferă 40.700 de dolari înapoi în contul tatălui ei.

20 aprilie 2006: Gabriela Blaj vinde terenul cumpărat în 2002 de la Băsescu cumnatului ei, Costel Căşuneanu, pentru aproape 300.000 de euro.


Citeşte şi: 

Felix sapă la temelia lui Băsescu prin interpuşi

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: