Avion nemţesc, prăbuşit în stil românesc după ce a fost reparat clandestin şi alimentat cu benzină proastă. Un om a murit şi un altul a fost rănit

Avion nemţesc, prăbuşit în stil românesc după ce a fost reparat clandestin şi alimentat cu benzină proastă. Un om a murit şi un altul a fost rănit

Avionul prăbuşit la Tătăruşi FOTO CIAS

Investigaţia unui accident aviatic produs acum un an şi jumătate, în judeţul Iaşi, scoate la iveală date revoltătoare. Potrivit unui raport oficial, aeronava fusese reparată clandestin, era neomologată, iar combustibilul folosit în timpul zborului a fost de proastă calitate. Zborul în urma căruia o persoană a murit şi alta a fost rănită a avut loc sub ochii mai multor oficiali ai judeţului Iaşi, printre care şi şeful Poliţiei.

Ştiri pe aceeaşi temă

Investigatorii de la Autoritatea de Investigaţii şi Analiză pentru Siguranţa Aviaţiei Civile (AIAS) au analizat în detaliu avionul de mici dimensiuni care s-a prăbuşit pe 19 august 2017, pe raza comunei Tătăruşi, judeţul Iaşi. În urma analizei aeronavei, reprezentanţii AIAS au publicat un raport ale cărui concluzii sunt şocante şi care a ajuns deja pe masa procurorilor militari.

Aparatul de zbor s-a prăbuşit în acea zi în timpul unei sărbători câmpeneşti organizată de către autorităţile locale din comuna Tătăruşi, la eveniment fiind prezente mai multe oficialităţi ale judeţului Iaşi, printre care prefectul, preşedintele Consiliului Judeţean sau şeful Poliţiei. Aceştia chiar au zburat înainte de prăbuşirea avionului, însă cu alte aparate de zbor care participau atunci la un spectacol aviatic.

Aparatul de zbor era neomologat pentru activităţi de acest gen

Aeronava care s-a prăbuşit, YR-5228, a fost produsă acum 10 ani în Germania iar autorităţile au descoperit în timpul investigaţiei că, deşi ea încă mai era folosită la activităţi private şi publice, în acte, datele referitoare la activitatea de zbor erau actualizate doar până la data de 17 iulie 2016. La acea dată, conform raportului AIOAS, aparatul de zbor efectuase 1.805 ore de zbor şi 549 de aterizări.
În acelaşi document, se menţionează că, în 2016, avionul a fost implicat într-un accident în urma căruia a fost avariat serios.

Un inspector de la Aeroclubul României a efectuat un control după ce avionul a fost reparat, concluzionând că „proprietarul nu a prezentat acte doveditoare ale provenienţei originale garantate calitativ de către producător, ale componentelor schimbate (montanţi aripă, furcă roată faţă)”. Potrivit AIAS, lucrările de atunci nu au respectat manualul de întreţinere şi reparaţie, „fiind asumate doar de către proprietar”. Tot atunci, elicea a fost schimbată, fiind diferită faţă de cea originală. După acea inspecţie din 2016, Aeroclubul României a emis o anexă la certificatul de identificare al aeronavei prin care se menţiona că avionul YR-5228 putea fi operat doar ca aeronavă neomologată, ceea ce însemna că transportul de pasageri era interzis.



În timpul investigaţiei, reprezentanţii AIAS au solicitat livretul aeronavei însă proprietarul acesteia a invocat că acesta s-ar fi aflat la bordul aparatului de zbor atunci când acesta s-a prăbuşit. Documentul, care ar fi trebuit să aibă menţionate toate reparaţiile efectuate de-a lungul timpului, nu a fost însă găsit de anchetatori.

Benzina folosită era neconformă

În ziua accidentului, cel care a pilotat avionul a fost Traian Ungureanu, un instructor de zbor care avea o experienţă vastă, cu peste 6.000 de ore de zbor în carieră. Ungureanu a murit în urma prăbuşirii avionului, el neavând cuplată centura de siguranţă. Investigatorii nu au putut afla cu certitudine dacă el a fost cel care a alimentat avionul în ziua respectivă. Informaţia ar fi fost relevantă deoarece, se arată în raport, benzina prelevată nu era conform celei recomandate de producător. „Buletinele de analize corespun­zătoare celor două probe au arătat că benzina nu era conform prevederilor normei SR En 228 – carburanţi pentru automobile – Benzină fără plumb”, se arată în raport.



O expertiză tehnică asupra avionului a mai relevat că aeronava nu era dotată cu o conductă de retur, aşa cum recomandase producătorul motorului, Rotax. „De asemenea, conductele de alimentare cu combustibil ale motorului instalat pe YR-5228 nu respectă cerinţele producătorului în ceea ce priveşte cerinţele de calitate pentru o exploatare sigură şi evitarea formării fenomenului de vapour lock. Acestea ar fi trebuit să aibă o protecţie termică”, au concluzionat investigatorii, care au mai descoperit şi că filtrul de ulei montat pe motor nu era original, ci unul de mici dimensiuni folosit la motoarele auto Renault.

Pasagerul din dreapta pilotului Traian Ungureanu a filmat zborul eşuat al aeronavei YR-5228. Potrivit raportului, pilotul Traian Ungureanu a virat stânga la 22 de secunde după decolare, 4 secunde mai târziu, motorul oprindu-se necomandat. După alte 7 secunde, aeronava s-a prăbuşit într-o vâlcea.

Care sunt concluziile

Investigatorii spun că cea mai probabil cauză a accidentului a fost oprirea motorului în aer, cauzată de apariţia fenomenului de „Vapour Lock”. „Fenomenul de Vapour Lock apare atunci când starea combustibilului se schimbă de la lichid la gaz, în timp ce acesta se află în sistemul de alimentare. Acest lucru împiedică funcţionarea în parametrii normali a pompei de combustibil, cauzând pierderea presiunii de alimentare, rezultatul fiind pierderea temporară a puterii sau chiar oprirea completă a motorului”, au explicat investigatorii. Cauzele care au dus la apariţia fenomenului de „Vapour Lock”: temperatura ambientală ridicată, de 30-32 de grade, benzina neconformă cu recomandările din manualul pilotului, lipsa protecţiei termice de pe conductele de alimentare cu combustibil din compartimentul motor, dar şi timpul scurt de staţionare dinainte de zbor. Chiar şi după vaporizarea combustibilului, tragedia ar fi putut fi evitată dacă aparatul de zbor ar fi avut montată coductă de retur, pentru aerisire.

Avionul care s-a prăbuşit se afla în grija Aeroclubului Iaşi. Sorin Enghel, comandantul unităţii, ne-a declarat că aeroclubul nu avea cu proprietarul avionului decât contract de hangarare, nu şi de mentenanţă. Proprietarul avionului, persoană fizică, nu a putut fi contactat. Simona Wist, purtător de cuvânt al AIAS, a precizat că raportul a fost înaintat Parchetului Militar, care derulează o investigaţie penală în acest caz. 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: