Sfatul unui profesor de climatologie: „Nu vă amăgiţi cu site-urile care oferă prognoze ale vremii pentru o lună“
0Un cadru didactic de la Facultatea de Geografie şi Geologie de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi a explicat pentru „Adevărul” dacă fenomenele meteorologice din ultima săptămână descriu o iarnă caracteristică pentru clima României.
Un cadru didactic de la Facultatea de Geografie şi Geologie de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi a explicat pentru „Adevărul” în ce condiţii au apărut fenomenele meteorologice din ultima săptămână şi cum se realizează o prognoză meteorologică.
Conferenţiarul Lucian Sfîcă, coordonator al platformei Meteo Moldova, a arătat că viscolul care a măturat Estul şi Sud-Estul ţării este un fenomen obişnuit pentru aceste zone, fiind o consecinţă a „gâtuirii scurgerii aerului dinspre nord, la curbura carpatică”. Potrivit specialistului, iarna curentă este mult mai caracteristică României, decât ultimele 3-4 ierni.
Cadrul didactic a mai precizat că prognozele meteorologice cu un nivel satisfăcător de precizie nu depăşesc maximum 10 zile. De aceea, siteurile şi aplicaţiile care oferă prognoze ale vremii pe o lună de zile sunt „o curată pierdere de timp”.
De ce fenomenele din ultimele zile s-au concentrat în Estul şi în Sud-Estul ţării?
Viscolul, ca fenomen meteorologic extrem specific anotimpului rece se produce în România cel mai frecvent în estul ţării, în exteriorul arcului carpatic, cu incidenţă şi intensitate maxime în Bărăgan şi sudul Moldovei. Frecvenţa ridicată în această regiune este generată de traseul predilect al ciclonilor mediteraneeni în sud-estul Europei, factorii dinamici cauzatori, din Pensinsula Balcanică spre Marea Neagră.
Pe acest fond general, SE României este situat între Curbura Carpatică şi Marea Neagră, o regiune ce determină concentrarea liniilor de curent din sectorul posterior al ciclonilor mediteraneeni, sector în care curenţii de aer vin dinspre nord, transportând aerul rece sau foarte rece de la latitudini mari. Această gâtuire a scurgerii aerului dinspre nord la curbura carpatică se traduce prin creşterea vitezei vântului în aceasă regiune, ingredientul de bază al viscolului. Bineînţeles că viscolul afectează şi partea centrală a Moldovei sau sudul ţării, dar intensitatea maximă a fenomenului - ca urmare a contextului prezentat mai sus - este înregistrată în SE ţării.
Ce a determinat apariţia lor?
Viscolul este un fenomen meteorologic reprezentat de intensificări ale vântului în condiţii de temperaturi negative şi precipitaţii solide. Contextul pe care l-am descris mai sus este favorabil îndeplinirii acestor condiţii.
Cum explicăm accentuarea temperaturilor scăzute în luna ianuarie şi nu în prima parte a sezonului rece, în perioada noiembrie-decembrie? Fenomenele din ultima perioadă descriu o iarnă normală sau una atipică?
Luna ianuarie este în mod obişnuit cea mai rece lună a iernii. Mai precis, cel mai rece interval al iernilor este reprezentat de ultima decadă a lunii ianuarie şi prima decadă a lunii februarie. Aşadar, apariţia fenomenelor de iarnă severă în această lună reprezintă o trăsătură normală din punct de vedere climatic pentru regiunea noastră. Spre exemplu, în intervalul 1961-2000 în regiunea centrală a Bărăganului s-au înregistrat anual în medie 5-10 zile cu viscol. În această iarnă, până acum, s-au cumulat maximum 3 zile.
Aşadar, putem considera că situaţia din acest an nu reprezintă un caz particular, decât prin raportare la ultimele ierni în care frecvenţa acestor fenomene a fost foarte redusă. Trebuie să înţelegem însă că pentru teritoriul României situaţia din acest an - până în momentul de faţă - este mult mai caracteristică pentru specificul condiţiilor climatice decât ceea ce s-a întâmplat în ultimele 3-4 ierni.
Viscol la Slobozia FOTO Adevărul
„Şansele ca prognoza vremii pe o lună de zile să se adeverească ţin de hazard”
Cum se realizează o prognoză meteorologică?
Prognoza meteorologică reprezintă în momentul de faţă unul din puţinele domenii ştiinţifice cu ajutorul căruia omul poate să cunoască la un nivel mare de precizie ce se va întâmpla în viitor. Deocamdată, doar în viitorul apropiat, pentru că prognozele meteorologice cu un nivel satisfăcător de precizie nu depăşesc 7, maximum 10 zile. Aşadar, nu vă mai amăgiţi cu siteurile sau aplicaţii care vă oferă prognoze ale vremii pe o lună de zile pentru că e curată pierdere de timp. Şansele ca acele prognoze să se adeverească ţin de hazard. Chiar şi în aceste condiţii, graţie preciziei mari a prognozelor meteorologice pe termen scurt (prognozele pe 24 de ore sunt corecte în 95% din cazuri), fenomenele meteorologice nu ne pot lua total prin surprindere.
Pentru a ajunge la această cunoaştere prognoza meteorologică este o mare consumatoare de resurse: reţea de observaţie la nivel mondial(prognoza meteorologică nu se poate realiza decât analizând condiţiile meteorologice actuale pe suprafeţe mari, continentale), baloane sondă lansate în troposferă, sisteme de monitorizare de tip radar sau satelit, supercomputere şi mai ales personal foarte bine pregătit şi, aş adăuga ca o condiţie necesară a unei prognoze bune, foarte pasionat.
În prezent prognoza este realizată pe baza unor modele fizico-matematice de prognoză numerică a vremii care rulează pe calculatoare foarte puternice. Pe scurt, condiţiile atmosferice reale sunt reproduse în spaţiu virtual oferit de maşinile de calcul plecând de la datele de observaţie, iar pe baza unui cumul de legi exprimate matematic ce guvernează comportamentul fluidiului atmosferic aceste condiţii sunt derulate în viitor. Precizia modelelor depinde aşadar atât de calitatea şi densitatea datelor de observaţie, cât şi de precizia cu care legile fizico-matematice descriu situaţia de moment şi cea viitoare.
Dincolo de acestea, cel mai important element în precizia prognozei îl reprezintă specialistul care trebuie să interpreteze rezultele modelelor de prognoză, să ţină cont de particularităţile geografice regionale sau locale ale regiunii de interes, să apeleze la experienţa persoanală a situaţiilor similare şi să ia o decizie independentă plecând de la toate elementele analizate. Lucrurile sunt complicate şi de un caracter pe care îl putem numi aleatoriu al evoluţiei elementelor meteorologice ce face imposibilă progonoza de precizie pe termen lung( de ex. vremea de luna viitoare asupra căreia nu putem formula prognoze ci doar estimări), oricât de puternice ar fi supercomputerele, modelele de prognoză sau priceperea prognozistului.
Citeşte şi:
Se încarcă comentariile...
