Alarmant! Copiii moldoveni sunt la fel de graşi ca cei americani. Ascultă mărturia unei persoane de 120 de kilograme (VIDEO)

Specialiştii au făcut un studiu în şcolile din judeţele Iaşi şi Neamţ care a arătat că 1 din 3 copii are probleme de greutate.Acelaşi studiu a arătat că 1 din 6 copii este obez. Numai luna trecută, la Spitalul de Pediatrie din Iaşi 15 copii din Moldova au fost diagnosticaţi cu obezitate. Medicii recomandă respectarea orei de sport din cadrul programei şcolare şi evitarea mâncărurilor de tip fast food. Fenomenul este răspând

Anual, la Spitalul de Pediatrie „Sfânta Maria" din Iaşi, unitate sanitară ce deserveşte întreaga Moldovă, ajung câte 150 de copii care au probleme de greutate.

Botoşani: Vezi aici povestea puştiului obez care a slăbit 40 de kilograme!

Numărul lor a început să crească imediat după 2005, când au apărut şi primele magazine de fast food, iar în prezent medicii sunt alarmaţi de fenomenul care a luat o amploare ca în Occident.

„Putem spune că suntem la nivelul Statelor Unite ale Americii când vorbim de obezitate infantilă. Numărul copiilor care au probleme cu greutatea este dublu faţă de cât era în 2005 şi asta din cauza magazinelor de tip fast food, dar şi din cauza statului excesiv în faţa calculatorului sau a televizorului. Numai în martie am avut 15 astfel de cazuri", spune Carmen Oltean, medic specialist diabetologie pediatrică la Spitalul „Sfânta Maria" Iaşi.

Specialiştii au aprofundat problema obezităţii infantile şi au realizat un studiu în şcolile din mediul urban, dar şi rural pentru a vedea care este procentul de supraponderalitate şi obezitate la copii.

Rezultatele au fost şocante pentru specialişti, care au descoperit că 1 din 3 copii cu vârste cuprinse între 7 şi 11 ani este supraponderal, iar 1 din 6 elevi este obez.

„În mediul rural am găsit un procent de 13% supraponderalitate şi obezitate, 5% obezitate, pe când în mediul urban nivelul se ridica la 35%, adică 1 din 6 copii este obez. Mai întâlnită este la băieţi în mediul urban şi la fete faţă de băieţi în mediul rural. E un consum destul de crescut de băuturi dulci şi dulciuri. Există riscul de a observa în următorii ani o creştere a obezităţii la copii din cauza acestui comportament alimentar", spune Veronica Mocanu, conferenţiar la Disciplina de Fiziopatologie din cadrul UMF şi unul dintre coordonatorii programului „Ensemble Prevenons l' Obesite des Enfants".

Ora de sport, cerută de medici

Medicii recomandă pentru un regim alimentar echilibrat trei mese pe zi şi două gustări în cazul copiilor. Sunt interzise alimentele bogate în calorii, dulciurile, sucurile cu acid şi mâncărurile de tip fast food.

„Sfătuim copiii să facă mişcare cel puţin 30-45 de minute pe zi, dar nu ieşit afară şi stat pe o bancă, ci măcar să facă bicicletă, înot, fotbal sau mers pe jos. În acest sens susţinem ora aceea de sport de la şcoală. Alimentele care trebuie evitate sunt cele bogate în grăsimi: carnea grasă, carnea de porc, tocăturile, salamurile, smântâna, frişca, uleiul făcut la ţară care nu este dublu rafinat, mai puţine ouă. Dulciurile trebuie reduse, luate ca desert şi nu ca mâncare, de evitat chipsurile, preparatele de la fast food", spune Carmen Oltean, doctor diabetolog la Spitalul de Copii „Sfânta Maria" Iaşi.

Viaţa prin ochii unui tânăr de 120 de kilograme

Obezitatea este o problemă nu numai în rândul copiilor, ci şi la adulţi. Unii apelează chiar la psiholog pentru că un comportament alimentar deja format este mult mai greu de schimbat.

Este cazul lui Andrei Ş. (30 de ani) care a fost diagnosticat cu obezitate cu episoade de bulimie. A ajuns la 120 de kilograme, dar din 2007 a apelat la un psiholog şi a reuşit să slăbească 14 kilograme. Tânărul, fost sportiv, a început să se îngraşe la 20 de ani, când a intrat la facultate şi a renunţat să mai joace fotbal.

A pierdut orice control asupra alimentaţie, părinţii s-au resemnat că nu mai pot să-l salveze de lângă frigider şi singura lui alinarea era în produsele de patiserie şi în porţiile generoase de mâncare. Nu avea decât câţiva prieteni, vecini de bloc cu care obişnuia să bea bere, iar despre o relaţie amoroasă nici nu putea fi vorba.

„Mă simţeam mult mai bine dacă mâncam, aveam o plăcere aparte. Mâncam în câte 2-3 reprize mâncăruri consistente, dulciuri şi beam bere. Mâncarea era în acea perioadă pe primul loc pentru mine. Nu mă interesau nici fetele. Nu am primit niciun refuz din partea lor pentru că fetele nici nu vorbeau cu mine din cauză că eram gras. Nici nu se uitau la mine, darămite să fie vorba de o relaţie", povesteşte Andrei Ş.

Şi-a dat seama că hainele nu-l mai ajung şi că nu mai are niciun control asupra mâncării în 2005 când a început să ţină şi dietele de slăbit. „M-am speriat când m-am uitat în oglindă, nu-mi mai plăcea ce vedeam, eram dezgustat de mine. Mă temeam efectiv de mine şi de dorinţa mea de a mânca. Am încercat şi diete, dar nu dădeau randament. Eu nu puteam să-mi iau blugi de firmă sau de care-mi plăceau pentru că nu găseam mărimea mea. era efectiv îngrozitor!", spune Andrei Ş. Din 2007 tânărul a apelat şi la psiholog pentru a-i înfrâna dorinţa de a mânca şi a-i stabili un regim alimentar care să-l ajute să dea jos surplusul de kilograme.

Metode de a „păcăli" dieta

Psihologii prezintă şi faptul că unii pacienţi încearcă să „îşi fure singuri căciula". Aceştia adoptă diverite tactici pentru a ascunde faptul că au mâncat mult: mănâncă din oală pentru a nu se vedea cât consumă, mestecă repede pentru a da impresia că a stat puţin la masă.

„Cele mai multe probleme decurg din obiceiuri aparent nevinovate, când omul adaugă un plus de alimente, când vrea să fie în ton cu moda, să fie primul care pune în practică şi verifică o reclamă de la ciocolată sau orice alt produs şi tentativele noastre de a corecta aceste deficite sunt de multe ori contracarate de elemente de obişnuinţă", spune psihologul Ioan Gotcă.

Meniul unei zile a lui Andrei Ş.

Dimineaţa

Ora 10.00 - O cafea, două roşii, doi ardei, ceapă, pâine

Ora 12.00 - 3 pulpe de pasăre, pâine, o farfurie plină de cartofi prăjiţi sau cu orez

Amiază

Ora 15.00 - carne, 2-3 pulpe de pasăre, garnitură, brânzeturi multe, caşcaval şi brânză topită îndeosebi

Seara

Ora 18.00 - din nou carne, cartofi, brânzeturi, salată de roşii şi ardei, o sticlă de bere de 2,5 litri

Între mese: produse de patiserie, zilnci consuma câte 2 ciocolate.