Academia Vasiliană de la Iaşi, copia Academiei de la Kiev. Prima şcoală domnească din ţară a funcţionat în cel mai mare oraş din Moldova
0Pe lângă Mănăstirea Trei Ierarhi din Iaşi a funcţionat, începând cu 1640, prima şcoală domnească din Ţările Române. Vasile Lupu a înfiinţat pe lângă Biserica „Trisfeţitele” sau Biserica Trei Ierarhi, prima şcoală domnească, preluând modelul Academiei de la Kiev, a mitropolitului Petru Movilă.
Academia Vasiliană, cunoscută şi cu numele „Colegiul lui Vasile Lupu”, a funcţionat după cum spun istoricii pe strada din spatele Mitropoliei de la Iaşi, pe locul Băii Turceşti. Şcoala de învăţături înalte a apărut pentru ca feciorii Moldovei să poată studia şi acasă, nu doar în academii din străinate, Polonia fiind la acel moment principalul centru de studii frecventat de tinerii din înalta societate.
Domnitorul Vasile Lupu a înfiinţat în acest sens, pe lângă şcoala începătoare care funcţiona pe lângă biserică, o unitate de învăţământ domnească. Şcoala urma să pregătească tineri pentru dregătoriile ţării, fiind deschisă cu sprijinul lui Petru Movilă, care se afla în strânse legături religioase cu mitropolitul Varlaam al Moldovei. Vasile Lupu a cumpărat cu 200 de taleri de argint, pe 15 aprilie 1641, o casă de piatră pe Uliţa Ciubotărească, strada Mitropoliei de acum, în care a funcţionat Academia Vasiliană.
La început, domnitorul a adus de la Kiev călugări care au predat la Iaşi, sub îndrumarea teologului ucrainian Sofronie Poceiţki, profesor de retorică. Călugărul s-a mutat în Moldova şi a devenit egumen al bisericii ieşene, respectiv coordonatorul colegiului şi al tiparniţei de aici. Sub îndrumarea sa, la Trei Ierarhi s-au tipărit primele cărţi religioase scrise în limba română, după cum consemnează istoricii. Cu toate că avea caracter religios, în Academia Vasiliană se învăţa retorică, dialectică, catehism, aritmetică, limbile slavă, latină, greacă şi română. Colegiul a fost urmat de tineri care mai târziu au ajuns recunoscuţi, precum domnitorul Dimitrie Cantemir, spătarul Nicolae Milescu sau mitropolitul Dosoftei.
După nici zece ani de la înfiinţare, Academia Vasiliană a fost pârjolită în urma unui atac al tătarilor din 1650. Aceştia au dat foc Iaşului după ce domnitorul Vasile Lupu i-a atacat, după o incursiune în Polonia. Tătarii au rămas fără prăzile luate din Polonia, motiv pentru care au decis să se răzbune. Atunci au năvălit împreună cu cazacii şi au dat foc capitalei. Domnitorul s-a retras spre Neamţ, iar inima Moldovei a fost cuprinsă de flăcări, focul cuprinzând şi Biserica Trei Ierarhi, tipografia şi şcoala de aici.
Vă mai recomandăm:
Se încarcă comentariile...
