Ţeapa anului în industria vânzărilor de automobile din România. Metoda prin care zeci de cumpărători au fost furaţi

Ţeapa anului în industria vânzărilor de automobile din România. Metoda prin care zeci de cumpărători au fost furaţi

Escrocii postau anunţuri fictive de vânzare ale unor maşini FOTO Adevărul

Zeci de români şi-au pierdut banii pentru maşină după ce au fost păcăliţi de o reţea specializată în înşelăciune şi infracţiuni informatice. Escrocii postau anunţuri pe site-urile specializate şi convingeau victimele să pună bani în conturile unor firme de transfer monetar.

Ştiri pe aceeaşi temă

O grupare de infractori voiajori a reuşit să lase fără bani de maşină zeci de români, din toate colţurile ţării, după ce au păcălit peste 50 de cumpărători că le vor vinde autoturisme care nu existau. Reţeaua era formată din şapte persoane, fiecare cu un rol bine definit, şi a câştigat în mai puţin de un an peste 72.000 de euro din banii românilor care credeau că îşi vor cumpăra maşini cu mult sub preţul pieţei. Din grupare făceau parte persoane care aveau cunoştinţe informatice, care au clonat site-urile unor firme de transfer monetar, dar şi tineri care reuşeau să falsifice cărţile de identitate ale victimelor. La baza reţelei se aflau „săgeţile”, persoanele care mergeau în agenţii ale firmelor Western Union şi Money Gram pentru a ridica fraudulos banii.

Modul de operare

Şapte persoane au fost trimise în judecată în acest caz fiind judecate la Iaşi pentru constituirea unui grup infracţional. Procurorii DIICOT, care au investigat cazul, spun că gruparea a fost constituită începând cu luna iunie 2015 de Dumitru Burlac (30 de ani, cetăţean basarabean), George Doru Grigore (24 de ani) - foto dreapta, precum şi de o persoană neidentificată. Ulterior, la reţea au aderat Iulius Richard Ştefan, Cătălin Liviu Barbu, Alexandru Cristian Bonteanu, Andrei Grădinaru şi Laura-Ionela Tudor.

Procurorii spun că şefii grupării, Burlac şi Grigore, erau cei care postau anunţuri fictive pe site-urile specializate din România, ei fiind cei care discutau cu victimele, însă întotdeauna prin e-mail. Tot ei primeau şi cele mai mari sume de bani, pe care le transferau în conturi din Malta şi Republica Moldova. Tot Burlac a creat mai multe clone ale site-urilor oficiale ale firmelor de transfer bancar, pe care victimele erau puse să le acceseze pentru a devoala datele confidenţiale ale operaţiunilor de transfer monetar.

Site-uri clonate

„Persoanele vătămate care îşi manifestau intenţia să cumpere autoturisme primeau un email de la membrii grupării care îşi atribuiau calitatea de proprietari prin care li se comunica că sunt o familie de pensionari stabiliţi în Ungaria sau Polonia şi că nu folosesc autoturismul care este înmatriculat în România. «Proprietari» solicitau părţilor vătămate să le comunice un loc de întâlnire, menţionând că, pentru a avea garanţia că nu vin degeaba în România, să facă dovada că au trimis prin Western Union sau Money Gram o sumă cuprinsă între 800 şi 3.400 de euro, pe numele persoanei vătămate sau a unei persoane de încredere”, se arată în rechizitoriu. Ulterior, victimele trimiteau documentele primite de la firma de transfer monetar.

Dacă seria numerică a tranzacţiilor era cenzurată, escrocii le îndemnau pe victime să intre pe site-uri ce aratau identific cu cele ale societăţilor şi să verifice dacă banii au fost transferaţi, pentru a le da un print-screen hoţilor. De fapt, când victimele făceau verificarea, datele confidenţiale ajungeau prin e-mail la membrii reţelei. Ulterior, unul dintre membrii reţelei falsifica buletinul victimei, adăugând fotografiile unor alte persoane din grupare. Acele persoane mergeau la ghişee şi ridicau banii, primind în schimb un comision de 10%. Totul s-a năruit în vara acestui an când, la un oficiu din Iaşi, un funcţionar şi-a dat seama că are un buletin fals în faţă şi a chemat Poliţia. Ulterior, toţi incupaţii au recunscut comiterea faptei. 54 de persoane din mai multe zone ale României vor acum să îşi recupereze banii, în timpul procesului ce va avea loc la Iaşi. „Dosarul abia a ajuns in faza camerei preliminare. Este prematur să emitem opinii în această fază procesuală”, ne-a spus avocatul Olivian Moroşanu, apărătorul lui Alexandru Bonteanu.

Citeşte şi:

Cum ne dăm seama că maşinile au kilometrajul modificat. Samsar: „Românilor le place să fie minţiţi? Îi minţim!“

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: