Şef de tribunal cumpărat cu 50.000 de euro. S-a vândut unui comisar-samsar de la Protecţia Consumatorilor

Comisarul Ioan Leonte, fost primar şi fost şef la Protecţia Consumatorului Iaşi, şi-a construit o sferă de influenţă în care, de-a lungul anilor, au intrat judecători, şefi de instituţii sau funcţionari publici.

Reţinut în trecut într-un dosar de deturnare a unor fonduri europene, comisarul Ioan Leonte, fost primar al comunei Gorban, a avut o influenţă de necrezut pentru statutul său de edil al unei comune de la marginea Iaşului. Judecători, funcţionari de la stat sau şefi de instituţii au fost la degetul mic al celui ajuns acum doi ani la instituţia care are ca rol apărarea drepturilor consumatorilor.

Portretul lui Ioan Leonte este conturat clar de acuzaţiile pe care procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) Iaşi i le impută în ultimul dosar prin care a fost trimis în judecată pentru a doua oară.

Dosarul în care Ioan Leonte este acuzat de cumpărare de influenţă şi instigare la mai multe infracţiuni îl are ca protagonist pe fostul şef al Tribunalului Militar, Radu Tărniceriu. Pe lângă aceştia, mai sunt judecaţi un lichidator judiciar - Gina Păcuraru, un angajat de la Agenţia Domeniilor Statului (ADS) - Florin Diaconu, dar şi Emanuel Osoianu, un samsar imobiliar judecat şi în alte dosare. Toţi şi-ar fi dat mâna, susţin anchetatorii de la DNA, pentru a-l ajuta pe Ioan Leonte să pună mâna pe o suprafaţă de peste 280 de hectare de pe raza comunei Gorban, pe care Leonte, susţin procurorii, ar fi obţinut-o, în cele din urmă, în mod fraudulos.

Ioan Leonte a fost primar al comunei Gorban din 2004 până în 2012, după această perioadă fiind numit comisar la Protecţia Consumatorului Iaşi,unde activează şi în prezent. În ultimul mandat de pe scaunul de edil al comunei de la graniţa cu Republica Moldova, Leonte a încercat prin toate căile posibile să obţină un teren de 282,5 hectare. 165 de hectare din acel teren aparţineau comunităţii locale Gorban, iar 116 hectare erau în administrarea ADS. În trecut, pământul fusese folosit de către SC Pescaris SA, o fostă întreprindere de stat împărţită, după privatizare, între 28 de societăţi - printre care şi cea a lui Leonte, SC Pescăruş 2005 Gorban SRL.

În 2008, Pescaris SA a fost dizolvată, fiind numit ca lichidator SC Lichidator Master Consulting, reprezentată de Gina Păcuraru. Procurorii notează că, în momentul repartizării patrimoniului Pescaris, ar fi fost făcute menţiuni nereale în cuprinsul unei anexe privind societatea lui Leonte. Concret, în locul unui mijloc fix „fântână“, ar fi fost trecută o suprafaţă de 250 de hectare. Restul de peste 30 de hectare, până la suprafaţa pe care şi-o dorea Leonte, era reprezentată de amenajări piscicole (diguri, terasamente, drumuri de acces etc.) Era doar începutul.

Leonte se lăuda că “a vorbit” cu şefa de la Cadastru

Tot în 2008, Ioan Leonte ar fi avut mai multe discuţii cu Emanuel Osoianu, despre care ştia că se ocupă cu tranzacţii imobiliare, dar şi cu judecătorul Radu Tărniceriu, despre care ştia ca îl poate consilia juridic. Scopul: modalităţile de înhăţare a terenului amintit. Simpla anexă modificată de reprezentanta firmei de lichidare nu era de ajuns. Era necesară intabularea moşiei, iar pentru asta trebuia un aviz de la Biroul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară de la Răducăneni. Ioan Leonte şi Emanuel Osoianu - despre care procurorii spun că „se afla în sfera de influenţă a unor ma¬gistraţi ieşeni“, au început astfel demersurile de intabulare a terenului.

De menţionat că soţia lui Osoianu era, la acea vreme, grefier la Tribunal. Mai întâi, Osoianu ia legătura cu reprezentanţii unei firme cadastrale, cărora le-ar fi spus că Leonte vrea să intabuleze aproximativ 300 de hectare, dar „nu prea are acte“. Reprezentanţii firmei respective au mers ulterior la faţa locului şi l-ar fi avertizat pe Leonte că actele pe care le are nu sunt suficiente pentru a i se intabula pământul. În acel moment, se arată în rechizitoriu, Leonte le-ar fi zis că „vorbise“ cu Narciza Nedelcu, şefa de la Cadastru Iaşi, pentru a-l ajuta. Tot atunci, Osoianu ar fi spus că „se vorbise“ şi cu Radu Tărniceriu, la acea vreme preşedinte al Tribunalului Iaşi pentru ca, dacă cererea va fi respinsă la Cadastru, să se „rezolve“ în instanţă.

O funcţionară a încercat să împiedice frauda

Ulterior, în baza documentaţiei cadastrale obţinute, Ioan Leonte a mers, pe 22 decembrie 2009, la Biroul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară de la Răducăneni, acolo unde a depus cererea de intabulare. Angajatele de acolo observă însă că documentaţia este incompletă, cerând, printr-o notă, completarea documentaţiei de către firma lui Leonte. Acesta din urmă ar fi încercat ulterior să le convingă pe cele două angajate de la Răducăneni să accepte intabularea, însă nu a reuşit.

Ulterior, Ioan Leonte s-ar fi întâlnit cu Emanuel Osoianu la un hotel din Iaşi, înmânându-i acestuia o plângere către instanţă, pe care cel din urmă ar fi trebuit să i-o remită lui Radu Tărniceriu pentru a spune dacă este bine formulată. „Osoianu Emanuel a luat înscrisul şi i-a spus lui Leonte Ioan să «nu-şi facă griji» pentru că «o să se rezolve»“, se arată în rechizitoriu. Primul litigiu a fost înregistrat la Judecătoria Răducăneni, acolo unde judecătorii resping, pe 18 martie 2010, plângerea firmei lui Leonte, motivând că documentele prezentate de acesta nu confirmă dreptul de proprietate.

Şeful Tribunalului, un adevărat avocat pentru Leonte

După soluţia nefavorabilă de la Răducăneni, dosarul ajunge în stadiul de apel la Tribunalul Iaşi. Procurorii DNA Iaşi spun că, în cursul lunii august 2010 - începutul lunii septembrie 2010, Ioan Leonte s-ar fi întâlnit cu Emanuel Osoianu şi cu Radu Tărniceriu la Hotel Moldova, „ocazie cu care Leonte Ioan îi detaliază lui Tărniceriu problemele pe care le-a avut legate de intabularea terenului în cauză şi promite celor doi suma de 50.000 de euro (care să fie împărţită în mod egal de aceştia), în schimbul intervenţiei pe care Tărniceriu Radu urma să o facă faţă de completul de judecată învestit cu soluţionarea dosarului 85/286/2010, aflat pe rolul Tribunalului Iaşi“, se arată în rechizitoriu. Procurorii notează că Tărniceriu şi Osoianu ar fi acceptat promisiunea lui Leonte urmând ca fostul şef al Tribunalului să se intereseze despre cauză şi să îi furnizeze detalii lui Leonte prin intermediul lui Osoianu.

Pe 22 septembrie 2010, Osoianu i-ar fi înmânat lui Tărniceriu o cerere şi mai multe documente în favoarea firmei lui Leonte. Procurorii spun că şeful Tribunalului, fără a urma traseul regulamentar al cererilor şi înscrisurilor depuse de părţi la dosare, în sensul de a o depune la registratura instituţiei, o rezoluţionează, după care o înmânează grefierului însărcinat cu primirea cererilor la dosar. În aceeaşi zi, completul de judecată din dosarul lui Leonte dă o soluţie favorabilă acestuia, dispunând intabularea terenului.

După pronunţarea sentinţei, procurorii spun că Osoianu s-ar fi temut că nu-şi va primi banii şi i-a cerut lui Leonte să îi dea 20% din acţiunile firme sale, lucru care s-a realizat pe 23 septembrie, la o zi după sentinţa de la Tribunal. După ce a devenit asociat, Osoianu ar fi încercat să identifice persoane ce ar fi putut cumpăra terenul mult visat de Leonte.

La vremea respectivă, Osoianu mai avea de recuperat 22.000 de euro de la Leonte şi spera ca, prin vânzare, să îşi recupereze şi acea sumă, dar şi cei 50.000 de euro. Leonte pare însă a-l fi păcălit pe Osoianu, aşa cum reiese din următorul pasaj din rechizitoriu: „Deşi, iniţial, Leonte Ioan a fost de acord să înstrăineze terenul, ulterior, s-a răzgândit şi a decis să contracteze un credit bancar în sumă de 100.000 de euro pe firmă, inculpatul Osoianu Emanuel nefiind de acord, întrucât îi era frică, în calitate de asociat, că ar putea răspunde şi cu bunurile personale în cazul în care Leonte nu va achita ratele bancare“.

Judecătorul ştia că e interceptat

„La data de 18.10.2010, inculpatul Tărniceriu Radu îl înştiinţează pe Osoianu Emanuel cu privire la faptul că ambii au convorbirile telefonice interceptate şi, la iniţiativa lui Tărniceriu Radu, achiziţionează alte cartele telefonice pentru a discuta“, spun procurorii. Mai mult decât atât, se mai arată în rechizitoriu, Tărniceriu i-ar fi transmis la un moment dat lui Osoianu, prin intermediul unei femei, că presupune că Leonte ar fi făcut plângere la DNA şi îi solicită lui Osoianu să „iasă repede din societatea lui Leonte, întrucât sunt probleme“. Acest lucru s-a realizat, de altfel, pe 22 noiembrie 2010, atunci când Osoianu s-a retras din firma fostului primar din Gorban. Între timp, decizia luată de Tribunal rămâne definitivă, urmare a netimbrării recursului intentat de Oficiul de Cadastru. În acest fel, Leonte, prin firma sa, reuşeşte, în cele din urmă, intabularea respectivei suprafeţe de teren.

Varianta apărării

Reporterul „Adevăruli“ l-a contactat ieri pe Ioan Leonte pentru a-şi expune un punct de vedere referitor la acest caz, însă comisarul ieşean a refuzat să vorbească. În schimb, reprezentantul lui Radu Tărniceriu, avocatul Radu Irimia, susţine că judecătorul este nevinovat. Acesta a respins câteva dintre acuzaţiile aduse de procurori prin rechizitoriu.

Referitor la actele care ar fi fost depuse fără respectarea procedurii interne, Irimia a precizat: „Actele erau deja depuse la dosarul cauzei încă de la dosarul pe fond. Depunerea din nou a acelor acte nu putea influenţa în vreun fel soluţia pronunţată în apel în contextul în care acestea se aflau deja la dosarul de fond. Este o minciună sfruntată că le-a depus Tărniceriu. Simplul fapt că le-a rezoluţionat este justificat de lipsa celor doi vicepreşedinţi la acel moment“.

Despre întâlnirea în care s-ar fi stabilit acordarea celor 50.000 de euro, Radu Irimia spune că nu sunt declaraţii la dosar din care să rezulte că Tărniceriu s-ar fi întâlnit vreodată în acelaşi timp cu Leonte şi cu Osoianu, aşa cum spun procurorii. Avocatul a mai precizat, referitor la informaţiile din rechizitoriu, că acestea ar fi fost preluate dintr-o declaraţie a lui Emanuel Osoianu, din perioada în care acesta era arestat preventiv într-o altă cauză.

O declaraţie ce ar fi fost dată „după dictare“, cu scopul de a fi pus în libertate. După ce Osoianu a dat această declaraţie, organele de urmărire penală nu au mai solicitat prelungirea arestării preventive, şi acesta a fost pus în libertate. „Din punctul meu de vedere, miza acestui dosar este reprezentată de cele 282,5 hectare şi se urmăreşte anularea hotărârii prin care s-a intabulat terenul pe societatea lui Leonte prin condamnarea unor oameni nevinovaţi. Nu este absolut nicio probă care să-l incrimineze pe clientul meu“, a mai spus Irimia.

Date importante din acest dosar

- unul dintre principalii martori ai dosarului este Bogdan Răduc, inginer cadastru, cercetat şi în alte dosare de fraude cu terenuri,
- fosta şefă a Curţii de Apel Iaşi, Cristina Văleanu, a fost cercetată pentru favorizarea infractorului după ce l-ar fi anunţat pe Tărniceriu că este interceptat,
- asistentul registrator Elena Gherghel, cea care a refuzat în primă fază să intabuleze terenul lui Leonte, a fost dată afară,
- trei procurori, Emilian Eva, Origel Cotoi şi Andreea Nica, au lucrat, de-a lungul timpului, la dosar. Rechizitoriul a fost întocmit de cel din urmă,
- dosarul este înregistrat la Curtea de Apel Iaşi. A apărut şi prima abţinere, a Elenei Scriminţi. Dosarul a ajuns acum la Geta Sandu,
- costurile statului din faza de urmărire penală a acestui dosar au fost de 35.000 de lei,
- prejudiciul din acest dosar este de aproape două milioane de lei.