6.000 de euro daune pentru ucigaşa unui preot. Cum a ajuns românca să execute silit statul în baza unei sentinţe a CEDO

O femeie cu probleme psihice trebuie să primească despăgubiri în bani de la statul român după ce instanţele de judecată nu i-au permis să participe la înmormântarea mamei sale. Femeia e închisă pentru crimă, după ce a ucis un preot francez, în timpul unei ceremonii religioase.

Luminiţa Solcan (51 de ani) se află în prezent internată în Spitalul de Maximă Siguranţă „Pădureni-Grajduri”, unitate în care e închisă din 2012. 

Diagnosticată cu schizofrenie paranoidă, femeia a dat în judecată statul român la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), obţinând o sentinţă favorabilă, în toamna anului trecut. Mai exact pe 8 octombrie, când judecătorii de la Strasbourg au stabilit că statul român, prin intermediul instanţelor, i-au încălcat dreptul la viaţă privată şi familie şi au decis ca Luminiţa Solcan să primească despăgubiri de 6.000 de euro din partea statului. 

Până în prezent, însă, bolnava nu a primit banii şi, din acest motiv, a apelat la un avocat pentru a o ajuta să intre în posesia lor. Zilele acestea Luminţa Solcan va cere executarea silită a Ministerului Finanţelor, susţine avocatul său. 

„Este un drept pe care clienta mea l-a obţinut, printr-o sentinţă care ne este favorabilă. Având în vedere că statul român, nici după cinci luni de când am câştigat la CEDO, nu a fost în stare să achite suma de bani la care a fost obligat, suntem nevoiţi să îl executăm silit“, a declarat avocatul Luminiţei Solcanu, Răzvan Huţanu. 

Ce a stabilit CEDO

Luminiţa Solcan s-a adresat CEDO în 2014, la aproximativ un an după ce instanţele din Iaşi nu i-au permis să participe la funerariile mamei sale. Potrivit decizie CEDO, mama femeii a murit pe 11 aprilie 2013, Solcan adresându-se Judecătoriei Iaşi pentru a-i permite să participe la înmormântare. 

Judecătorii au soluţionat cererea a doua zi, însă au respins-o motivând că, potrivit legilor româneşti, restricţia libertăţii persoanelor bolnave mintale era justificată pentru protecţia sănătăţii sau a siguranţei lor sau pentru protecţia altora. „Ţinând cont de aceste dispoziţii legale, instanţa consideră că prevalează siguranţa altora, pacientul Solcan Luminiţa fiind diagnosticat cu o boală mentală care ar putea prezenta un pericol pentru viaţa altora şi sentimentele de pace şi încredere ale acestora; din acest motiv, cererea făcută de pacient va fi respinsă", au stabilit judecătorii, în aprilie 2014.

Sentinţa de la Judecătorie a fost contestată la Tribunal, care a menţinut însă decizia. Potrivit deciziei CEDO, judecătorii de la Strasbourg au considerat însă că acest argument nu e suficient. „Luând în calcul gravitatea temei din acest caz, în principal refuzul autorităţilor de a-i permite reclamantei să participe la înmormântarea mamei sale, chiar dacă reclamanta ar fi putut fi considerată un pericol public la acea dată, instanţele locale ar fi putut analiza diverse căi alternative de a-i asigura prezenţa la acea înmormântare. În schimb, instanţele i-au respins pur şi simplu cererea. Curtea constată că, într-o situaţie similară, unui astfel de pacient i s-a permis prezenţa la o înmormântare, el fiind escortat, fapt care nu a fost luat în calcul de instanţe în acest caz“, au subliniat magistraţii europeni.

Aceştia au mai arătat că judecătorii români care i-au interzis Luminiţei Solcan să iasă din centrul de detenţie nu au dispus o expertiză pentru a aflat dacă aceasta poate sau nu să iasă, fie şi cu escortă, în lume. „Nu există nicio dovadă că situaţia reclamantului nu a fost evaluată nici de către experţi medicali, nici de către instanţa de judecată în raport cu cererea de a participa la înmormântare”, au mai arătat judecătorii.
În timpul procesului, reprezentantul României la CEDO a arătat că România respectă drepturile persoanelor cu boli psihice în astfel de cazuri. El a oferit trei exemple de bolnavi pentru care instanţele din Buzău, în 2015, au permis participarea la înmormântarea părinţilor.

Crima abominabilă din Franţa  

Luminiţa Solcan este autoarea uneia dintre cele mai şocante crime din ultimele decenii. În 2005, ea l-a înjunghiat, în timpul unei slujbe, pe părintele Roger, fondatorul Comunităţii Ecumenice din Taize - Franţa. Preotul a murit, iar românca a fost imobilizată de către martori. Femeia a fost internată la centrul Chartreuse din Dijon, după ce s-a stabilit că avea o serie de afecţiuni psihice, ulterior fiind transferată la Iaşi. Transferul la Iaşi s-a făcut la cererea sa, din 2011, atunci când a invocat că vrea să fie mai aproape de mamă.