Zvonurile bizare de care Securitatea se temea în primii ani de comunism: copiii care profeţeau sfârşitul regimului şi preoţii care se rugau pentru ploaie

Zvonurile bizare de care Securitatea se temea în primii ani de comunism: copiii care profeţeau sfârşitul regimului şi preoţii care se rugau pentru ploaie

Imagine din primii ani de comunism. Scînteia.

Note informative păstrate la arhive din primii ani ai regimului comunist arătau cum acţiona Securitatea pentru a-i pedepsi pe care ridicau vocea împotriva noilor conducători ai ţării. Nu doar bancurile spuse în intimitate îi aduceau pe români în faţa anchetatorilor, ci şi relatările bizare despre profeţii sau preoţi care aduc ploaia.

Ştiri pe aceeaşi temă

La sfârşitul anilor 1940, organele de securitate/siguranţă ale statului se aflau în plină ascensiune, iar în planurile lor intrau atragerea cât mai multor colaboratori. Persoane din rândul enoriaşilor şi preoţilor din fiecare biserică, din şcoli şi instituţii publice, din grupuri etnice şi întreprinderi erau recrutate şi instruite pentru „a pătrunde în problemă” şi „a urmări elementele duşmănoase”, arătau notele informative ale vremii de la Birourile de Siguranţă, păstrate în arhive.

Printre cei vizaţi de denunţurile informatorilor se numărau românii acuzaţi că se manifestă ostil regimului. Nu erau tolerate nici măcar bancurile pe seama şefilor politici, chiar şi spuse în intimitatea familiei sau a prietenilor, dar la fel de periculoase erau zvonurile „destabilizatoare”. Iată câteva dintre relatările pentru care Siguranţa statului declanşa anchete în primii ani de comunism.

„Se spune anume că unui om ce mergea la târg cu o pereche de boi i-a ieşit un copil în faţă care a spus omului că va vinde boii, dar după târg să-i cumpere o cămaşă. Omul a vândut boii şi a cumpărat cămaşa copilului, pe care l-a întâlnit din nou. Acesta i-ar fi spus omului cu această ocazie că la Rusalii va fi o ploaie ca la potop şi că va face multă pagubă, pentru că oamenii merg la muncă voluntară duminica. Datorită faptului că a doua zi de Rusalii, într-adevăr a căzut ploaie în sectorul nostru, care a produs mari pagube în agricultură, a făcut ca zvonul de mai sus să fie răspândit în public şi în special între ţărani, care acum se păzesc de a mai lucra duminica. Data când s-a întâlnit acel om cu copilul a fost în cursul lunii iunie a.c. în zilele de 13 – 14, la care s-a ţinut târg la Haţeg”, informa Ticiu Ladislau, şeful Biroului Siguranţei Hunedoara, în nota informativă nr 593 din 28 iunie 1948. Anchetatorii au luat măsuri pentru a-i identifica pe protagoniştii întâmplării.

Profeţii căutaţi de securişti
„Se vor întreprinde investigaţiuni pentru aflarea persoanelor care lansează aceste zvonuri, menite să producă panică în rândul populaţiei, în special în cel al ţărănimii, precum şi comunicarea verbală organizaţiilor politice din sector spre a combate aceste zvonuri, prin îndrumătorii politici pe care îi trimit prin sate”, se arată în dosarul păstrat la Arhivele Naţionale – judeţul Hunedoara.

Un zvon asemănător îl avea ca protagonist pe acelaşi localnic şi pe un bătrân. „În calea omului care mergea cu  boii la târg ar fi ieşit un bătrân. Se repetă amănuntul cu cămaşa, dar povestea se schimbă când i se aduce cămaşa acelui bătrân, de către cel care a vândut boii. În momentul când omul a vândut boii şi a scos cămaşa din traistă să o dea bătrânului, a căzut din ea multă pâine: bătrânul a spus că aceasta înseamnă că Dumnezeu va da în acest an multă roadă pământului. Desfăcând aceeaşi cămaşă, a căzut din ea foarte mult sânge. Bătrânul a spus că aceasta înseamnă vărsare de sânge mare de tot, că se va face în acest an în lume, lăsând să se înţeleagă că va fi război. Acest din urmă zvon a fost lansat de pădureni şi ei pretind că lucrurile chiar s-ar fi petrecut astfel la în târg la Deva”, informa o notă informativă din iunie 1948.

Zvonuri alarmante
Un alt zvon care a dus la o anchetă a organelor Siguranţei a fost modul în care un maghiar din Hunedoara s-a prezentat la o nuntă. „În ziua de 22 iunie 1948, fiind în serviciu de patrulare prin comuna Răcăştia, am fost informat din zvon public că locuitorul Iacob Iosif Pichel, în ziua de 20 iunie 1948, trecând prin oraşul Hunedoara, a pus la coada cailor tricolorul românesc şi la capul cailor tricolorul maghiar, având drum prin oraşul Hunedoara până în satul Buituri şi înapoi. Locuitorul Jakob Iosif este un înfocat iredentist maghiar. De noi se urmăreşte spiritul populaţiei maghiare şi în toate cazurile vom raporta la timp”, infora un jandarm din Răcăştia, într-o notă trimisă şefului Biroului de Siguranţă.

O altă notă, păstrată în arhive, din anul 1946, informa despre zvonurile privind existenţa unui restaurant în care s-a gătit carne de om. „S-a răspândit un zvon alarmist că la Sibiu s-ar fi descoperit un restaurant unde s-ar fi servit carne de om şi că va fi un tren gratuit pentru populaţia caredoreşte a merge la Sibiu pentru a participa la spânzurarea autorilor. Alte zvonuri în acest sector nu s-au răspândit”, arăta documentul păstrat în arhive.

Ploaia adusă de preoţi
O slujbă religioasă din satul Boşorod, în care oamenii s-au rugat pentru ploaie a dus la anchetarea preoţilor. „Astăzi, 20 iulie 1950, un preot delegat al Episcopiei Ortodoxe din Arad, împreună cu protopopul Lăzărescu din Călan şi cu preotul Tirinescu din Boşorod au oficiat o slujbă religioasă la biserica din localitate, unde a participat un număr mare de credincioşi. Predica a fost rostită de numitul Deheleanu, delegatul Episcopiei Arad. În continuare a arătat că există azi o serie de oameni care nu cred în Dumnezeu şi nu numai că nu cred, dar spun şi altora că nu există, că aceasta pot să o facă numai nebunii. De asemnea, preoţii arătaţi mai sus au făcut o rugăciune pentru ploaie tot în biserică, iar la câteva ore după aceasta a plouat. Şi deci populaţia după ce a trecut ploaia s-a adunat grupuri şi vorbesc între ei că Dumnezeu este bun şi a primit rugăciunea de la biserică, însă chiar în timpul când se făcea acea rugăciune, cerul era noros, iar buletinul Institutului Meteorologic Central anunţa timpul schimbăcios şi ploi locale de câteva zile”, se arăta în nota informativă a Poliţiei Haţeg, din 1950. ns maşina liceanului pe contrasens.


Vă recomandăm să citiţi şi:

Jurământul turnătorului la Securitate:  „Voi da la maximum informaţii, altfel cer să fiu pedepsit de legile scrise şi nescrise”

Arhivele păstrează numeroase mărturii şi informaţii despre cum erau selectaţi şi informatorii Securităţii în primii ani de comunist. Un astfel de document oferea detalii despre „jurământul” unui securist din 1949.

Mărturii ale românilor din robia sovietică a anilor '40: „Ruşii îşi hrăneau porcii cu cadavrele deportaţilor“

Zeci de mii de români de origine germană au avut de suferit la sf\rşitul anilor 1940 în lagărele de muncă ale Uniunii Sovietice. Mărturiile lor şi documentele păstrate în arhive compun tabloul înfiorător al deportaţilor.

FOTO Ororile din fostele lagăre de muncă staliniste. Cele mai odioase pedepse aplicate „duşmanilor poporului“, ilustrate în desenele unui fost gardian

O serie de ilustraţii realizate şi publicate de un fost gardian al închisorilor Uniunii Sovietice din vremea dictatorului Stalin înfăţişau ororile la care au fost supuşi milioane de oameni consideraţi „duşmani ai poporului”.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările