Zidurile uriaşe din Sarmizegetusa Regia, restaurate complet. Cum au rezistat două secole de la descoperirea lor

Zidurile uriaşe din Sarmizegetusa Regia, restaurate complet. Cum au rezistat două secole de la descoperirea lor

Zid la Sarmizegetusa Regia Sursa arhivă

Peste 2,75 milioane de euro vor fi investite în restaurarea zidurilor antice din Sarmizegetusa Regia, la patru decenii de la ultimele lucrări.

Aproape un kilometru de ziduri antice din Sarmizegteusa Regia va fi restaurat, potrivit unui proiect derulat de Institutul Naţional al Patrimoniului, Consiliul Judeţean Hunedoara – administrator al sitului UNESCO, în colaborare cu o fundaţie românească şi un partener norvegian. Proiectul a fost lansat oficial, vineri, şi va dura 43 de luni, iar lucrările sunt estimate la 2,75 de milioane de euro şi vor fi finanţate prin Granturile SEE 2014-2021, în cadrul Programului RO-CULTURA, al Ministerului Culturii şi de CJ Hunedoara (30 la sută).

„Componenta principală a sa vizează restaurarea întregului zid al cetăţii şi transformarea incintei militare într-un muzeu viu, completată cu cercetări arheologice, taluzări şi amenajări ale terenului, refacerea şi îmbunătăţirea infrastructurii de vizitare”, a informat Consiliul Judeţean Hunedoara. 

În ultimele patru decenii nu au existat lucrări de restaurare a zidurilor antice de la Sarmizegetusa Regia, după cum precizează Ştefan Bâlici, directorul Institutului Naţional al Patrimoniului. 

Suprafeţele zidurilor vor fi tratate bloc cu bloc, prin lucrări de conservare, curăţare, biocidare, completare şi, local, restaurare, iar porţile fortificaţiei vor trece printr-o transformare mai importantă, care le va schimba aspectul, după ce la începutul anilor ´80, ele au fost restaurate fără fundament ştiinţific, afirma managerul INP.



Sarmizegetusa Regia - într-o variantă mai autentică


Planurile prezentate de Institul Naţional al Patrimoniului vizează transformarea, cu timpul, a capitalei dacilor într-un monument istoric a cărei înfăţişare va fi cât mai autentică şi mai apropiată de aspectul ei antic. Astfel, terasele pe care au fost ridicate templele din Sarmizegetusa Regia vor fi refăcute, iar constructorii vor accentua caracterul antropic al acestora. 

Elementele de beton adăugate de-a lungul timpului construcţiilor antice din Sarmizegetusa Regia vor fi eliminate. Vor fi demantelate blocurile de calcar de la Podeni adăugate în zona porţilor de acces ale incintei militare, ca urmare a restaurării de la începutul anilor 1980. Vor fi scoase, de asemenea, şi plintele convexe din calcar de Podeni, adăugate unor temple, a căror înfăţişare actuală denatureză realitatea istorică. 

Drumul antic pavat va fi refăcut şi vor fi realizate suprafeţe minerale care vor înlocui vegetaţia şi vor pune în evidenţă Templul Patrulater Mare, Templul Patrulater Mic, Templul Circular Mic, Templul Circular Mare, Templul Mare de Calcar, Templul Mic de Calcar, Templul Mare de Andezit. Zidurile antice vor fi recompuse, acolo unde blocurile de piatră s-au prăbuşit ori au ieşit din aliniament. Valoarea totală a investiţiilor plănuite este estimată de specialişti la circa 145 de milioane de lei, astfel că investiţiile pot fi făcute doar etapizat, condişionate de obţinerea unor finanţări pentru derularea lor, de autorităţile judeţene.  



Zidurile Sarmizegetusei, lovite de furia naturii şi a oamenilor


Primele cercetări ample au avut loc la Sarmizegetusa Regia la începutul secolului al XIX-lea, după ce vestea descoperirii unor comori preţioase în zona ruinelor antice s-a răspândit în Transilvania. Atunci au fost scoas la iveală şi zidul fortificaţiei a cărei înălţime era estimată la 1,5 – 2,4 metri şi a cărei lungime la circa 750 de metri. Măsurătorile ulterioare au oferit alte estimări privind lungimea şi lăţimea zidurilor antice.

În ce priveşte structura lor, unii arheologi au concluzionat că ele au fost ridicate din blocuri de piatră aduse din cariera Măgura Călanului, de pe valea Streiului, aflată la peste 40 de kilometri depărtare. Aproape 20.000 de metri cubi de piatră provenită de aici ar fi fost folosiţi la construcţiile dacilor, un volum impresionant, potrivit arheologilor, ţinând cont că blocurile de calcar au fost transportate pe distanţe pe distanţe de 45 – 90 de kilometri. Pietrele tăiate şi şlefuite la Măgura Călanului compuneau zidurile puternice ale cetăţilor dacice ori au fost folosite la înzestrarea aşezărilor cu terase, turnuri, trepte, drumuri pavate şi sanctuare.


Sarmizegetusa Regia. Foto: Andreea Văduva

În cele două secole trecute de la descoperirea lor, zidurile Sarmizegetusei Regia au suferit transformări importante. Întâi, în mai multe locuri au fost răvăşite şi distruse de căutătorii de comori care credeau că în interiorul lor dacii şi-au ascuns tezaurele.

Pădurea de fag crescută peste ele şi în apropierea lor le-a afectat structura, iar rădăcinile unor arbori uriaşi pot fi văzute şi astăzi, împletite cu blocurile antice de calcar. Odată scoase la lumină, ploile şi fenomenele de îngheţ – dezgheţ le-au măcinat. Zeci de arbori prăbuşiţi în ultimii ani, din senin sau în urma unor furtuni, peste zidurile cetăţii dacice le-au produs, de asemenea, distrugeri irmediabile, la fel şi alunecările de teren frecvente în zonă.

Turiştii au contribuit şi ei la stricăciunile înregistrate asupra zidurilor, însă chiar şi lucrările de restaurare efectuate în urmă cu patru decenii le-au afectat. Atunci, un turn circular antic a dispărut pentru a lăsa loc unui drum de acces, iar porţile au fost înălţate şi căptuşite cu blocuri noi de piatră.

Fagii seculari, care nu au putut fi extraşi de lângă zidurile şi turnurile Sarmizegetusei Regia şi care riscă să se prăbuşească peste ele, continuă să reprezinte un pericol pentru integritatea construcţiilor.


Vă recomandăm să citiţi şi:

VIDEO Mega-proiectul de restaurare a Sarmizegetusei Regia. Ce sumă uriaşă ar acoperi costurile întregii investiţii

De ce nu le era dacilor teamă de moarte. Povestea lui Zamolxis, zeul care i-a făcut pe geto-daci să se creadă nemuritori

Fabuloasa comoară a regelui Decebal, ascunsă în apele Sargeţiei. Cât adevăr este în povestea descoperirii ei

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările