Zece flori care aduc dragostea: cele mai puternice plante folosite la descântecele şi vrăjile făcute iubiţilor

Tradiţia populară spune că sânzienele aduc noroc în dragoste.

Busuiocul aduce noroc în dragoste fetelor care îl poartă, clocoţelul îi face pe bărbaţi să-şi părăsească familiile, drăgaicele au puterea de a fermeca, iar năvalnicul este folosit pentru a atrage femeile. Sunt doar câteva dintre plantele care, potrivit tradiţiei populare, au puteri miraculoase.

Poporul român este recunoscut ca unul superstiţios, iar credinţele populare atribuie unor plante putteri miraculoase. În dragoste, flori ca busuiocul şi mătrăguna, erau folosite la descântece. Iată zece dintre cele mai cunoscute plante "miraculoase" din tradiţia populară.

1 BUSUIOC
Despre busuioc, legenda spune că a crescut pentru prima dată pe locul unde Împăraţii Constantin şi Elena au descoperit Sfânta Cruce. „Mult cultivat de poporul nostru, căci el crede că busuiocul este o floare ce aduce noroc la casa omului. Această plantă a fost odinioară întrebuinţată în medicină, azi însă a rămas numai un medicament popular, întrebuinţat de femeile ştiutoare mai cu seamă pentru farmecele de dragoste. Fetele, când merg la joc, au obicei de a lua cu sine fire de busuioc, iar mamele flăcăilor le parfumează cămăşile cu această plantă. Busuiocul are un rol important în obiceiurile şi credinţele poporului nostru. Din frunzele acestei plante se extrage un oleu esenţial aromatic”, scrie Zach. C. Panţu, în volumul „Plantele cunoscute de poporul român” (1906).

2 CLOCOŢELUL
Clocoţelul creşte în lunci şi în păşunile umede şi nisipoase de la marginea pădurilor. Se spunea în popor că are un efect negativ asupra oamenilor. „Această plantă este numită Dosnică sau Îndărătnică, pentru că are florile sale dos în dos: acestea sunt florile urîciunilor, cu ele se vrăjeşte să nu trăiască bine bărbatul cu femeia, să părăsească bărbatul casa, să se despartă şi să urască drăguţele lor etc. De aceea aceste flori descântate să nu le aduci şi să le ţii în casă, nici să nu pui mâna pe ele, nici să le porţi la pălărie”, afirma Zach. C. Panţu, în volumul „Plantele cunoscute de poporul român”.

3 DRĂGAICA
Drăgaica (Sânzienele) creşte la marginea pădurilor, a drumurilor şi în fâneţe. Tradiţia populară spune că sânzienele au puterea de a îndepărta răul şi boala. În trecut, florile erau aşezate pe patul femeilor care urmau să nască, pentru a avea o naştere mai uşoară „Din florile acestei plante se fac buchete şi cununi în ziua de 24 iunie, Naşterea Sfântului Ioan (Drăgaica, Sânzienele), care se pun la ferestre, la poartă şi chiar pe case, căci după credinţa poporului, aceste flori feresc pe om de toate relele, aducând în acelaşi timp noroc la casa omului”, scrie Zach. C. Panţu, în volumul „Plantele cunoscute de poporul român”.

4 IARBA LUI BARBOI
În Basarabia, toate plantele medicinale sau magice care se culeg înainte de Rusalii trebuie să fie culese după ce descântătoarea, apropiindu-se de ele, a pus un pic de pâine lângă tulpină şi zice „Eu vă dau pâine şi sare, iar voi îmi daţi sănătate”, afirma Mircea Eliade. Printre aceste plante despre care se crede că ar avea puteri miraculoase, în sănătate şi dragoste, se află şi Iarba lui Barboi. Se distinge de celelalte pentru că are „faţă de drac”, adică rădăcina în formă de faţă de drac, afirma scriitorul. „Se pare că şi această plantă este o varietate de mătrăgună: ea este la fel de eficace în lipitură şi trebuie culeasă după un ritual identic. Se merge în căutarea ei marţi seara: cel care se duce nu trebuie să privească înapoi, nici la dus nici la întors. El trebuie să aibă o cămaşă curată şi să nu scoată niciun cuvânt cât ţine drumul”, scrie autorul volumului „De la Zamolxis la Genghis-han”, publicat de Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică (1980).

5 NĂVALNIC
Năvalnicul (odolean, gura porumbului) creşte prin fâneţe umede şi păduri umbroase. „Rădăcina acestei plante este foarte mult întrebuinţată în medicină din cauza proprietăţilor sale antispasmodice. Ea răspândeşte un miros caracteristic şi neplăcut, care face ca această plantă să fie căutată de pisici. După credinţa poporului nostru este bine ca această buruiană să o poarte femeile la brâu, căci le aduce nococ în dragoste”, informa Zach. C. Panţu, în volumul „Plantele cunoscute de poporul român” (1906). Mircea Eliade afirma că în Basarabia femeile culegeau năvalnic, după ce aşezau pâine şi sare lângă floare şi s-au prosternat de trei ori. „Invocaţia este următoarea: cum se ceartă lumea pentru pâine aşa să se certe fetele tinere pentru mine”, scria Eliade.

6 DRAGOSTE
Planta numită „dragoste” este sădită în grădini, iar când este înflorită se rupe şi se pune din ea, la grindă, câte un fir pentru fiecare persoană din casă. „Dacă firul se usucă se crede că ersoana pentru care a fost destinat moare în acel an. Dacă însă creşte şi se tot înfăşoară pe după grindă, atunci omul trăieşte mult. Tot despre Dragoste mai este şi credinţa poporului că dacă se pun două fire pentru doi tineri îndrăgostiţi şi dacă firele crescând se apropie unul de altul, atunci tinerii aceia se vor căsători. Dacă din contră firele se îndepărtează, tinerii nu se vor căsători”, scrie Zach. C. Panţu, în volumul „Plantele cunoscute de poporul român” (1906).

7 VENINARIŢA
Veninariţa creşte în mlaştini, bălţi, şanţuri cu apă, fâneţe umede şi pe malurile unor ape. „Această plantă, cu proprietăţi iritante şi purgative, este întrebuinţată de popor ca medicament contra frigurilor, pentru durere de stomac şi pentru tuse. Cu această buruiană se descânta de dragoste”, relata Zach. C. Panţu, în volumul „Plantele cunoscute de poporul român” (1906). Femeile însărcinate sau cele care alăptează trebuie să evite veninăriţa.

8 SOR CU FRATE
Sor cu frate (Carpenă, ciormoiag, miază-noapte) creşte în păduri. „Poporul crede că hoţii poartă aceste buruieni în sân, când se duc să fure ori să jefuiască, spre a-i feri de rău. Descântate, le poartă în brâu ibovnica şi dacă se întâlneşte cu iubitul ei pe la miezul nopţii îl farmecă aşa de mult, încât acesta trebuie să o ia de soţie. Toţi câţi poartă aceste buruieni descântate la brâu, ca printr-o putere magică, snt îmbărbătaţi la lucrările lor”, relata Zach. C. Panţu, în volumul „Plantele cunoscute de poporul român” (1906).

9 FLOAREA DE FERIGĂ

Floarea de ferigă, despre care românii considerau că are puteri miraculoase, iar folosită în farmece aduce prosperitate şi căsătorie, era greu de găsit. „Floarea de ferigă, albă şi strălucitoare ca o stea se iveşte în noaptea Sânzienelor între ceasurile 10 şi 12, fără ca mulţi să o poată vedea din pricina Dracului care o culege. E bună de noroc şi dragoste, dar se capătă cu greu, ea crescând în pădurile unde cocoşul nu se aude cântând”, scrie etnologul Tudor Pamfile, în volumul „Duşmani şi prieteni ai poporului” (1906).

10 MĂTRĂGUNA
Mătrăguna este planta erotică prin excelenţă. Ea aduce dragoste, căsătorie şi fecunditate. Este foarte periculoasă, dacă nu este culeasă după reguli şi dacă nu i se arată destulă grijă, virtuţile ei magice se întorc împotriva celui care a cules-o. Este o plantă miraculoasă. În ea sunt închise forţe extraordinare, care pot multiplica viaţa sau pot ucide. Mătrăguna este iarba vieţii şi a morţii”, completa autorul volumului „De la Zamolxis la Genghis-han”, publicat de Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică (1980). Femeile îndrăgostite folosesc mătrăguna pentru a se face iubite de soţii lor. “Femeile lumeţe ca să trezească dragostea bărbaţilor. O tradiţie populară vorbeşte despre descântecul pe care îl spun fetele, la culesul mătrăgunei, în timp ce se îmbrăţişează şi se mângâie: „Mătrăgună, mătrăgună, mărită-mă peste-o lună, că de nu m-ai mărita, oi veni şi te-oi ciunta”.

“Mătrăguna, poate cea mai puternică plantă de la noi, e tipul unei asemenea făpturi care leagă frumuseţea florilor cu otrava cea mai rea, în seama căreia poporul nostru, ca şi alte popoare, îi pune atâtea, încât e numită împărăteasa buruienilor, Doamna mare. E una dintre plantele în adevăr cu port mându, cu frunze late, cu flori mari, colorate violet purpuriu, dar mai cu seamă cu fructe ca nişte cireşe, negre, rotunde, cu pieliţa întinsă. E însă plină de otravă: rădăcina e otrăvitoare, ca şi frunzele şi fructele. Prinprejurul ei celelalte plante pot fiu rupte, păscute. Ea stă întreagă, în haina-I mândră, fără frică”, o descria profesorul Ion Simionescu, în volumul “Din tainele florilor” (1923).  Botanistul relata despre procesiunile pe care tinerele le făceau la culegerea ei. Dacă va fi folosită pentru a înnebuni pe cineva, femeile care o culeg trebuiau să se dezbrace şi, despletindu-şi părul, să danseze, înainte de a o smulge din pământ. Dacă vor arunce vrăji de dragoste, ritualul culegerii mătrăgunei va avea loc într-o noapte cu lună plină, iar pregătirea plantei se face într-o oală cu apă neîncepută adusă de la trei izvoare, relata profesorul Ion Simionescu, în volumul “Din tainele florilor” (1923).

Vă recomandăm şi:

Ritualuri „neruşinate“ din popor pentru noroc în dragoste: fetele mimează sexul sau se sărută între ele când e lună plină

În România s-au practicat până la jumătatea secolului trecut ritualuri cu nuanţe pornografice menite a atrage norocul în dragoste. Cele mai „fierbinţi” gesturi erau făcute la culesul mătrăgunei, plantă despre care fetele credeau că le ajută în dragoste şi la măritiş.

Mătrăguna, planta erotică a românilor. Fetele dansau goale, se sărutau şi mimau actul sexual înainte s-o folosească

O serie de mituri îi conferă puteri magice mătrăgunei, una dintre cele mai cunoscute plante din tradiţia populară a românilor. Mătrăguna sau doamna codrului a fost folosită din timpuri arhaice în vrăji şi descâmtece de dragoste, iar ritualul prin care era culeasă este ciudat: potrivit obiceiului, fetele dansau goale în locul în care se găsea planta, îmbrăţişându-se şi sărutându-se.

Cele mai periculoase ritualuri de înfrumuseţare din istoria feminină

Sunt dispuse să fie anesteziate pentru operaţii estetice la faţă, să-şi scoată grăsimea din şolduri, să-şi injecteze substanţe toxice mortale pentru a scăpa de riduri şi să se lase înţepate cu zeci de ace pentru motive necunoscute. Pentru femeile de astăzi, toate aceste operaţiuni par acceptabile, în numele frumuseţii. Dar ce vor spune stră-strănepoatele noastre?