Villa rustica şi necropola antică de pe malul Lacului Cinciş. Secretele marilor descoperiri din ţinutul minelor dacice
0Un cimitir antic din care au fost scoase la iveală vestigii preţioase şi o villa rustica se află pe malul Lacului Cinciş, însă puţini sunt cei care mai ştiu de existenţa lor. Arheologii susţin că ar putea devenii atracţii turistice, însă nicio autoritate nu a luat măsuri pentru îngrijirea lor, siturile istorice rămânând astfel, necunoscute.
O villa rustica şi o necropolă antică au fost descoperite în anii 1961 – 1962 pe Valea Cernei, pe malul Lacului Cinciş. La momentul cercetării celor două vestigii din vremea romanilor aveau loc lucrările de amenajare a lacului de acumulare, care au dus la strămutarea a cinci sate din zonă. Ruinele antice au rămas pe ţărm, nefiind inundate de ape. Acum sunt ascunse de bălării şi înconjurate de numeroasele vile şi pensiuni ridicate de la începutul anilor 1990 şi până în prezent. Nu sunt indicatoare care să ateste existenţa locurilor istorice şi nicio autoritate nu s-a îngrijit de ele. Villa rustica şi necropola daco-romană nu au fost promovate, deşi arheologii susţin că sunt importante şi pot deveni atracţii turistice.
În ultimii ani, situaţia lacului de acumulare s-a schimbat şi nimeni nu a fost interesat de vestigiile istorice. Malurile lacului înfiinţat în anii 1960 au devenit proprietăţi private şi în cea mai mare parte sunt îngrădite. Pe o întindere de cinci kilometri, pe malul stâng al lacului de acumulare turiştii pot găsi cu greu „zone libere” unde pot campa fără a plăti. Au mai rămas disponibile câteva terenuri lăsate de izbelişte, cum este cel al fostei Întreprinderi de Construcţii Siderugice Hunedoara (ICSH), ocupate de clădiri ruinate, sau de livezi. Pe un astfel de teren, în zona „Orizont” se află şi rămăşiţele uitate ale aşezării romane şi ale necropolei din vecinătatea sa.
Descoperirile din villa rustica
Potrivit istoricilor, villa era formată dintr-o singură construcţie de formă dreptunghiulară, cu dimensiunile de 15,5 x 22,7 m, cuprindea cinci încăperi şi avea un acoperiş de ţigle. În interior au fost descoperite ceramică, un mortarium, unelte din fier, o râşniţă, o balama de bronz, o fibulă şi alte obiecte mărunte. Cimitirul antic era format dintr-o construcţie funerară şi un spaţiu de înmormântare exterior construcţiei în care s-au identificat 13 morminte de incineraţie. Construcţia era formată dintr-o cameră şi în continuarea ei un spaţiu împrejmuit (o grădină) cu zid de piatră. În interiorul încăperii nu s-au descoperit morminte, doar în spaţiul neacoperit au fost surprinse trei morminte de incineraţie şi unul cu sarcofag de cărămizi care se presupune că era de inhumaţie. La intrarea în acest ansamblu funerar s-au surprins resturile unui pavaj cu dale de piatră şi ale unui postament pe care au fi putut fi amplasate două statui funerare despre existenţa cărora se ştie dintr-o consemnare mai veche. În jurul construcţiei cu grădina funerară s-au cercetat cele 13 morminte de incineraţie.
„Arderea defuncţilor s-a făcut pe loc, gropile aveau forma albiată şi orientarea est-vest, iar în unele cazuri au fost acoperite cu câte o lespede de piatră. La toate mormintele de incineraţie s-au descoperit la baza solului antic câte 1-3 cercuri, cu diametre cuprinse între 3,1-6m, formate din pietre care în opinia autorului trebuiau să protejeze tumuli ridicaţi deasupra mormintelor, dar care în săpătură nu au fost în nici un fel sesizaţi”, se arată în volumul „Aşezările rurale din Dacia romană intracarpatică”, de Dumitru Popa.
Minerii din necropola antică
Inventarul mormintelor este bogat şi valoros. „Cuprinde mai multe lame de cuţit din fier, două fibule din argint şi mai multe din bronz, un inel de aur cu gemă, cuie, ţinte, scoabe şi piroane (probabil de la rugul funerar), ceramică variată (ulcioare, căni, farfurii), de bună calitate, inclusiv terra nigra, opaiţe, flacoane de sticlă şi monede. În unele morminte se menţionează în pământul de umplutură al gropii sepulcrale şi bulgări de minereu de fier, situaţia putând fi interpretată ca un indiciu asupra ocupaţiei celor înmormântaţi. În mormântul notat cu nr. 10 s-a descoperit o stelă funerară cu relief. Autorul menţionează în inventarul mai multor morminte ceramică lucrată cu mâna, pe care o consideră autohtonă. Caracteristicile necropolei de la Cinciş indică o populaţie de origine illiră, iar construcţia considerată villa rustica şi cimitirul sunt legate, mai degrabă, de exploatările de fier din zonă”, informau istoricii, citaţi în volulmul „Aşezările rurale din Dacia romană intracarpatică”. Fierul exploatat în Antichitate în împrejurimile Hunedoarei era transportat pentru prelucrare la Ulpia Traiana Sarmizegetusa şi Apulum, marile oraşe din provincia daco-romană. În zonă s-au găsit urmele minelor şi carierelor antice şi vestigii care atestau importanţa ţinutului minier pentru administraţia romană.
Zeci de villa rustica în Hunedoara
Hunedoara se numără printre judeţele cele mai bogate în aşezări şi vestigii din vremea romanilor. Aici se află ruinele coloniei Ulpia Traiana Sarmizegetusa, ale termelor Aquae Călan şi de la Germisara, sunt rămăşiţele drumurilor imperiale romane şi ale numeroaselor castre, iar de-a lungul timpului au fost descoperite rămăşiţele a zeci de villa rustica. Cele mai multe dintre ele au fost cercetate pe Valea Streiului, în împrejurimile oraşului antic Ulpia Traiana Sarmizegetusa, la poalele Retezatului şi pe Valea Mureşului. Au rămas, însă, în anonimat.
Pe Valea Streiului un „conac roman” a existat în hotarul localităţii Batiz. Altul, unde s-au descoperit ţigle şi mozaicuri, în hotarul satului Bălăţar. La Chitid, în apropiere de vechiul cimitir al satului, a existat o villa rustica. La Jeledinţi, în zona Călanului, au fost găsite urmele unei astfel de construcţii. La Ohaba Ponor, pe malul Streiului, o altă villa rustica a fost scoasă la iveală de arheologi. La Totia au fost descoperite urmele unei villa rustica, iar biserica medievală din Strei a fost ridicată din ruinele unei astfel de construcţii.
Cele mai multe, în Câmpia Haţegului
În Ţara Haţegului, la Breazova s-au găsit urmele unei villa rustica şi ale unui momânt antic. La Bucium Orlea pot fi văzute urmele fundaţiilor unei villa rustica. Pe drumul dintre satul Ciopeia şi Sântămăria Orlea s-au păstrat temeliile a două villa rustica. În satul Clopotiva de la poalele Retezatului, şi în apropiere, la Cârneşti, s-au găsit urme ale altor astfel de construcţii. La Crăguiş, Densuş şi Hăţăgel, în vecinătatea Haţegului, au existat câte o villa rustica. La Cinciş, în zona Popeasca, se află rămăşiţele unei villa rustica, din secolele II – III, alături de un cimitir antic. O villa rustica, cu mai multe vestigii, a fost cercetată în satul Ostrov din Ţara Haţegului. La Păucineşti, lângă Ulpia Traiana Sarmizegetusa, se găsesc urmele unei villa rustica. La Păclişa, în aceeaşi zonă, sunt urmele unei alte villa rustica. La Peşteana se află urmele unei villa rustica, la fel şi în Peşteinţa, satul învecinat. Astfel de construcţii romane s-au aflat şi în satul Râul Alb, de la poalele Retezatului. La Râu de Mori a existat o villa rustica, iar la Sălaşul de Sus sunt urme romane care atestă existenţa unei villa rustica. În zona Haţeg – Subcetate şi în zona Dealul Viilor a Haţegului au fost găsite urmele unor villa rustica. La Hobiţa a fost cercetată, de asemenea, o villa rustica. La Sântamaria Orlea se află ruinele uneia dintre cele mai mari villa rustica din Dacia. În satul General Berthelot au fost găsite urmele unei villa rustica. În Valea Dâljii, comuna Râu de Mori, au fost găsite ruinele unei astfel de construcţii. Zidurile unei villa rustica s-au descoperit la Valea Lupului, comuna Baru.
Romanii de pe Valea Mureşului
Construcţii romane s-au descoperit şi la Căbeşti, pe Valea Mureşului, O altă astfel de construcţie se află la Bobâlna, aici găsindu-se monede şi ceramică. La Boholt, tot pe Valea Mureşului, s-au găsit urmele unei villa rustica. În zona Viile Noi de la marginea Devei s-au descoperit urmele unei villa rustica. Au existat şi în actuala zonă Ceangăi a Devei, în locul numit Techeneu, dar şi în actuala zonă Gojdu. La Leşnic, pe Valea Mureşului, a fost descoperită ruina unei villa rustica. La Mânărău, în vecinătatea Hunedoarei, a existat o villa rustica. În Săuleşti, la confluenţa Cernei cu Mureşul, se află rămăşiţele unei villa rustica şi ale unui drum roman. La Sântandrei, în vecinătate, se află o villa rustica şi o necropolă din aceeaşi epocă. În hotarul localităţii Sântuhalm se află urmele unei villa rustica. O villa rustica, ridicată de un veteran al legiunii XIII Gemina, atestat printr-o lespede funerară, a fost la Beriu, în zona Orăştiei. O villa rustica a fost cercetată şi în Orăştie, iar o alta în Orăştioara de Jos din vecinătatea municipiului.
Vă recomandăm să citiţi şi:
Se încarcă comentariile...
