VIDEO Top 10 mistere ale Deltei Dunării: locul mlaştinilor nesfârşite, cu peşti-gigant şi plante carnivore

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Peisaj din Delta Dunării.
Peisaj din Delta Dunării.

Delta Dunării Impresionează prin bogăţia faunei sale şi prin locurile sălbatice, neafectate de intervenţia omului. Târâmul de la vărsarea Dunării în Marea Neagră oferă şi numeroase motive de uimire.

Delta Dunării, cu o suprafaţă de peste 5.000 de kilometri pătraţi, este a doua ca mărime şi cea mai bine conservată dintre deltele europene. Tărâmul mai puţin explorat şi locuit faţă de alte ţinuturi ale României oferă numeroase motive de uimire. Iată câteva dintre acestea:

1 Cât de veche este Delta Dunării
Delta Dunării s-a format în urmă cu peste 16.000 de ani, la întâlnirea unuia dintre marile fluvii ale Europei, Dunărea, cu Marea Neagră. Se numără printre cele mai mari zone umede (delte) ale planetei şi impesionează prin biodiversitatea sa.

2 Ţinutul mlaştinilor

Aproape trei sferturi din suprafaţa Deltei Dunării sunt ocupate de mlaştini, iar vegetaţia ei este reprezentată în mare parte de stuf, papură, rogoz. În deltă, spun specialiştii, se întâlneşte cea mai compactă suprafaţă de stufăriş de pe glob.

3 Peşti de aproape o tonă
Patru specii de sturioni trăiesc în apele Deltei Dunării. Peştii imenşi care ajung la şapte metri lungime şi la aproape 900 de kilograme sunt pesuiţi pentru icre şi caviar. Potrivit unor specialişti sturionii pot ajunge să trăiască până la 300 de ani. Unii cercetători susţin însă că speciile de sturioni sunt pe cale de dispariţie în deltă.



4 Cel mai însorit oraş
Sulina, oraşul cu 4.000 de locuitori din ţinuturile Deltei Dunării se află la cea mai mică altitudine medie, de numai patru metri deasupra nivelului mării. Este considerat, din acest motiv, cel mai însorit oraş al României.

5 Zonele interzise ale Deltei
Delta Dunării înregistrează 20 de zone strict protejate, care ocupă o suprafaţă totală de peste 50.000 de hectare, locuri în care intervenţia umană este interzisă: Roşca - Buhaiova, Pădurea Letea, Lacul Răducu, Lacul Nebunu, Vătafu - Lunguleţ, Pădurea Caraorman, Sărături Murighiol, Arinişul Erenciuc, Insula Popina, Sacalin Zătoane, Periteaşca- Leahova, Capul Doloşman, Grindul Lupilor, Istria - Sinoie, Grindul Chituc, Rotundu, Potcoava, Belciug, Insula Ceaplace, Prundu Cu Păsări

6 Insula pelicanilor creţi
Insula Ceaplace are o suprafaţă de 117 hectare, incluzând luciul de apă, şi este locul ideal de cuibărit pentru pelicanii creţi. Colonia de pelicani creţi de pe Insula Ceaplace este în prezent una dintre cele mai importante din Europa, în rezervaţie înregistrându-se peste 100 de perechi cuibăritoare.

image
delta

7 Insula văduvei negre
Insula Popina cuprinde aproape 100 de hectare, cu tot cu luciul apei şi este un loc important de popas al păsărilro migratare. Este şi un loc cu o faună rară. Aici trăiesc specii de păianjeni veninoşi - văduva neagră, şi miriapodul gigant (Scolopendra cingulata).

8 Junglele Deltei Dunării
Cea mai celebră pădure din Delta Dunării este Pădurea Letea, iar o altă zonă protejată de pădure este Caraoman, ambele fiind considerate singurele păduri de nisip din ţară. Stejarul de luncă, stejarul brumăriu, plopul alb şi plopul negru se numără printre principalele specii de arbori crescuţi printre dunele de nisip, iar o caracteristică a zonei o constituie abundenţa plantelor căţărătoare. Caii sălbatici sunt, de asemenea, o atracţie a pădurii Letea.



9 Plante carnivore
În Delta Dunării se întâlnesc două specii de plante carnivore, orăţelul de baltă şi aldrovanda, care şi-au dezvoltat capcane pentru a prinde insecte, din care îşi extrag substanţele nutritive.

10 Cât de bogată este fauna Deltei
Delta Dunării impresionează în special prin numărul mare de specii de păsări, peste 330, şi de peşti, aproape 50. Este locul celer mai mari populaţii europene de pelicani şi un loc de popas important, atât de primavară cât şi de toamnă, pentru  milioane de păsări.


Vă recomandăm să citiţi şi:

Marile secrete ale Mării Negre: legătura cu potopul biblic, cu amazoanele şi ciudăţeniile din adâncuri

Legendele antice vorbesc despre popoarele temute care locuiau pe ţărmurile Mării Negre, iar cercetătorii moderni au căutat răspunsuri pentru marile mistere din adâncurile ei.

Fenomenele extreme care transformau pe vremuri ţara noastră iarna într-un loc primejdios: marea şi Dunărea - întinderi de gheaţă, crivăţuri necruţătoare

Autorii antici au oferit detalii preţioase despre iernile cumplite din vremea strămoşilor noştri şi despre cum le făceau faţă aceştia. Iernile friguroase aduceau întunericul peste ţinuturile stăpânite de geţi şi transformau marea într-o întindere de gheaţă.

Misterele Dunării, în Antichitate: fluviul amazoanelor, pe malurile căruia locuiau războinici cu trupurile tatuate

Dunărea i-a fascinat pe autorii antici. Considerat unul dintre marile râuri ale Europei, asemuit cu Nilul, fluviul care străbătea ţinuturile strămoşilor noştri a dat naştere unor relatări impresionante, despre luptele sângeroase care se dădeau pe ţărmurile lui, despre triburile cu obiceiuri neobişnuite şi transformările prin care trecea de-alungul anilor.

Hunedoara



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite