VIDEO Senzaţii tari pe noua Transalpina. Cum arată drumul din Pasul Vulcan, locul plin de istorie aflat la 1.600 de metri

Pasul Vulcan, iunie 2019. Locul istoric traversat de o şosea de creastă

Deşi a rămas nefinalizată, şoseaua care străbate Pasul Vulcan oferă numeroase motive turiştilor pentru a o explora.

Ştiri pe aceeaşi temă

În urmă cu patru secole, Mihai Viteazul traversa munţii prin Pasul Vulcan pentru a ajunge din Muntenia în Transilvania şi apoi la Viena, iar în locul numit Poiana lui Mihai, calul voievodului ar fi murit din cauza efortului.

GALERIE FOTO

O statuie ecvestră a lui Mihai Viteazul se distinge pe înălţimile Pasului Vulcan şi aminteşte de legenda acestuia. În Pasul Vulcan ar fi existat „Castelul din Carpaţi”, descris de Jules Verne într-unul dintre romanele sale faimoase.

„În geana de lumină a zării, la o milă bună mai încolo, se profila conturul unui castel. Castelul acesta vechi se înălţa pe creasta singuratică a defileului Vulcan, partea superioară a unui podiş numit podişul Orgall. Sub razele strălucitoare de lumină, arhitectura sa se desluşea limpede, claritate proprie imaginilor steoroscopice. Totuşi, trebuia că păstorul să aibă ochii foarte ageri ca să poată distinge vreun amănunt, în acea pată îndepărtată. Brusc, iată-l că strigă, clătinând din cap: - Castel Vechi! Castel Vechi! în zadar te umfli în pene, aşezat pe temelia ta! încă trei ani şi vei înceta să mai exişti, de vreme ce fagul tău mai are doar trei crengi”, scria Jules Verne în secolul al XIX-lea.

Luptele din Pasul Vulcan
În toamna anului 1916, la scurt timp după intrarea României în război, Pasul Vulcan şi Defileul Jiului (Pasul Surduc), cele două „porţi” de intrare din Transilvania în România au fost locul unor bătălii crâncene între ostaşii români şi armatele austro-ungară şi germană, soldate cu peste 1.500 de morţi din armata română. Cucerirea sa de cître armatele austro-ungare a fost consderată un element strategic planurile generalilor germani.

„Prima lovitură nu se putea deci executa dcât împotriva grupului inamic care înainta prin trecătorile Surduc (Szurduk P.) şi Vulcana (Vulkan Pass), deoarece atât timp cât acest grup nu era făcut inofensiv, nervul vital al armatei, calea ferată Arad – Cluj, rămânea în continuă şi veşnică primejdie. Într-adevăr dacă circulaţia pe această cale ferată ar fi devenit imposibilă, nu se putea prevedea cum s-ar fi putut păstra cel puţin o parte din Transilvania”, rememora generalul german de infanterie Erich von Falkenhayn, în volumul „Campania Armatei a 9-a germane împotriva românilor şi ruşilor 1916 – 1917”.


Depăşită numeric şi tehnologic, Armata I-a a României, condusă de generalul Ion Culcer, înlocuit apoi de generalul Ioan Dragalina (1860 - 1916) şi de generalul Nicolae Petală, a încercat o rezistenţă disperată, însă a cedat în cele din urmă ofensivei germane. Luptele din Pasul Vulcan şi Defileul Jiului s-au purtat pe un teren extrem de dificil. „Ca un zid imens se ridicau Munţii Vulcan (lăţime orizontală de 5 – 6 kilometri), din valea adâncă a Jiului românesc (altitudine 1.000 de metri), spre coama înălţimii, aflată la 1.700 de metri. Trecătoarea Surduc propriu-zisă (spărtura Jiului prin munţi) nu putea fi în niciun caz, cucerită pe front. Îngustimea defileului, care nu avea spaţiu decât abia pentru curgerea râului şi pentru şoseaua săpată artificial în stânci, ca şi inaccesibilitatea versanţilor foarte abrupţi de ambele părţi, împiedicau succesul unei operaţiuni pe front. Şoseaua nu putea fi cucerită decât prin învăluirea coamei Munţilor Vulcan pe la Vest şi Est. Existau cărări: una din valea superioară a Jiului peste Dealul Arcanului; una mai jos de Lupeni peste trecătoarea Vulcan, care de fapt nu este o trecătoare, ci o culme înaltă; alta de la Livezeni peste Stâna Prislopu. Toate trei trebuiau însă mai întâi refăcute pentru crculaţia trupelor, deoarece aveau pante care nu puteau fi urcate de vehicule decât prin manevre de forţă (cu ajutorul frânghiilor)”, scria generalul de infanterie Erich von Falkenhayn.

Noua Transalpina
Cu timpul, trecătoarea din Munţii Vâlcan, un masiv ce se întinde pe aproape 50 de kilometri, şi-a pierdut din importanţă, după ce Defileul Jiului a devenit principala cale de acces între judeţele Hunedoara şi Gorj. În ultimii ani, soarta Pasului Vulcan s-a mai schimbat, după construcţia unei şoselei de munte. În judeţul Hunedoara, drumul a fost modernizat pe circa 10 kilometri, din municipiul Vulcan până pe creste, la limita Hunedoarei cu Gorj, aflară la circa 1.600 de metri altitudine. Din locul marcat de monumentele ridicate în cinstea eroilor români din Primul Război Mondial, unde se văd urmele tranşeelor săpate în urmă cu peste un secol, drumul străbate alte creste ale Munţilor Vâlcan şi coboară circa 16 kilometri spre comuna Schela. A rămas însă neasfaltat şi aproape impracticabil, în ciuda promisiunilor repetate de modernizare a acestuia, făcute solemn de autorităţile din cele două judeţe. De-a lungul şoselei din Pasul Vâlcan, se întind privelişti asemănătoare celor oferite de Transalpina, iar pe unele porţiuni este aproape la fel de spectaculoasă. Traseul este mai scurt, şoseaua este mai îngustă, de o calitate care a stârnit îndoieli, şi se opreşte în vârf de munte.


Vă recomandăm să citiţi şi:

Ce s-a ales de vechea graniţă din Defileul Jiului. Luptele crâncene date de români la hotarul din Primul Război Mondial

Povestea vămii între Austro-Ungaria şi România, construită în Defileul Jiului. Bijuteria arhitectonică a ajuns o ruină

10 locuri de vis din Valea Jiului, ţinutul momârlanilor, al munţilor înalţi şi al trecătorilor ce străbat sălbăticia

Zece lucruri neştiute despre Defileul Jiului: bătălii crunte date aici, povestea miresei Defileului, legenda Jiului

Șoseaua spre Pasul Vulcan. FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL.

Imagini din aceeasi galerie
  • Șoseaua spre Pasul Vulcan. FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL.
  • Șoseaua spre Pasul Vulcan. FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL. 1
  • Șoseaua spre Pasul Vulcan. FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL. 2
  • Șoseaua spre Pasul Vulcan. FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL. 3
  • Șoseaua spre Pasul Vulcan. FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL. 4
  • Șoseaua spre Pasul Vulcan. FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL. 5
  • Șoseaua spre Pasul Vulcan. FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL. 6
  • Șoseaua spre Pasul Vulcan. FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL. 7
  • Șoseaua spre Pasul Vulcan. FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL. 8
  • Șoseaua spre Pasul Vulcan. FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL. 9
  • Șoseaua spre Pasul Vulcan. FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL. 10
  • Șoseaua spre Pasul Vulcan. FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL. 11
  • Șoseaua spre Pasul Vulcan. FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL. 12
  • Șoseaua spre Pasul Vulcan. FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL. 13
  • Șoseaua spre Pasul Vulcan. FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL
  • Șoseaua spre Pasul Vulcan. FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL. 14
  • Șoseaua spre Pasul Vulcan. FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL. 15
  • Șoseaua spre Pasul Vulcan. FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL. 16
  • Șoseaua spre Pasul Vulcan. FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL. 17
  • Șoseaua spre Pasul Vulcan. FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL. 18
  • Șoseaua spre Pasul Vulcan. FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL. 19
  • Șoseaua spre Pasul Vulcan. FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL. 24
  • Șoseaua spre Pasul Vulcan. FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL. 20
  • Șoseaua spre Pasul Vulcan. FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL. 21
  • Șoseaua spre Pasul Vulcan. FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL. 22
  • Șoseaua spre Pasul Vulcan. FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL. 23
  • Șoseaua spre Pasul Vulcan. FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL. 25
  • Șoseaua spre Pasul Vulcan. FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL. 26
Distribuie imaginea

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările