VIDEO Secretul minei de aur care aminteşte de povestea Albei ca Zăpada. Ce soartă a avut celebra galerie Grimm

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Ruinele unei exploatări miniere din Munţii Metaliferi aduc aminte de celebra poveste a fraţilor Grimm, Albă ca Zăpada şi cei şapte pitici. Din vechea galerie Grimm însă au mai rămas doar câteva dărâmături şi numele familiei care a întemeiat-o.

Mina părăsită de la marginea satului Barbura din Munţii Metaliferi poartă de peste un secol numele Grimm. Din ea au mai rămas câteva construcţii distruse de cărămidă şi lemn, însă una dintre ele continuă să atragă atenţia celor care ajung în aceste locuri.

Clădirea fostei galerii miniere s-a prăbuşit în mare parte, totuşi pe faţada ei scorojită a rămas intactă o inscripţie unică: anul 1889, al înfiinţării exploatării, şi, deasupra, numele Grimm.

Cei care îi vizitează ruinele ar putea crede că vechea mină se numeşte astfel datorită celebrilor fraţi Grimm. Astfel ar fi fost omagiaţi autorii poveştii frumoasei Albă ca Zăpada şi a celor şapte pitici, care, la fel ca localnicii din trecutul aşezării, „în fiecare dimineaţă plecau în munţi să scoată aur şi tot soiul de alte metale”.

Galeria a primit însă numele unui cunoscut geolog, Johann Grimm, din Transilvania secolului al XIX-lea. Timp de mai multe decenii ea s-a aflat în proprietatea familiei Grimm, în timp ce în împrejurimile ei, alte zeci de galerii miniere au aparţinut localnicilor şi asociaţilor familiale.

image
image

Numele Grimm a dăinuit

La mijlocul secolului al XIX-lea, Johann Grimm a condus pentru o perioadă exploatarea minieră de la Roşia Montană şi a fost autor al mai multor lucrări ştiinţifice despre minerit şi geologie. Până în 1938, urmaşii săi şi ceilalţi localnicii au concesionat terenurile cu zăcăminte miniere Societăţii Topliţa – Măgura – Concordia, la acea vreme una dintre marile companii care exploatau minele de aur, argint, plumb, cupru şi zinc.

Galeria Grimm

image

Exploatările au fost naţionalizate în primii ani ai comunismului, iar până la începutul anilor 1990, când s-a hotărât închiderea lor, în minele de la marginea satului Barbura au lucrat mii de oameni. De două decenii fosta mină de aur şi minereuri complexe a fost închisă, nefiind considerată rentabilă. Clădirile ei au rămas atunci în grija companiei Minvest, iar în ultimii ani soarta le-a fost pecetluită. Localnicii din Barbura, un sat în care mai trăiesc puţin peste 100 de oameni, povestesc că muntele ascunde zăcăminte mari de aur şi cupru, însă mineritul le-a rămas doar în amintiri.

image

Vă recomandăm şi:

Enigma nedescifrată a Sarmizegetusei Regia: ce soartă i se plănuia cetăţii antice în timpul „febrei aurului” din anii 1800

Documente vechi de două secole, cercetate de arheologi, scot la lumină evenimentele stranii care au schimbat soarta Sarmizegetusei Regia. În anii 1800, ruinele „oraşului necunoscut până atunci” au fost invadate de localnicii cuprinşi de febra aurului. O mărturie a vremii arată cum au reacţionat autorităţile faţă de noua descoperire şi ce planuri aveau cu cetatea.

Secretele aurului dacic: legătura ascunsă a marilor tezaure de Kosoni recuperate în ultimii ani, dezvăluită de o expertiză

O expertiză efectuată asupra ultimului mare tezaur de monede antice de tip Koson, recuperat de autorităţile române, oferă detalii neştiute până în prezent despre provenienţa acestuia şi confirmă legătura acestuia cu alte două tezaure de monede antice care s-au aflat în posesia traficanţilor de comori.

Secretul brăţării dacice recuperate într-o operaţiune periculoasă. Cum a fost capturat cămătarul care a vrut să vândă comoara cu 110.000 de euro

Comorile dacice de aur, descoperite în siturile din Munţii Orăştiei şi traficate pe piaţa neagră a antichităţilor, au stârnit de-a lungul timpului interesul şi fantezia publicului. Cea mai spectaculoasă acţiune de recuperare a unei brăţări antice a avut loc în Hunedoara. După o investigaţie complexă, la care au contribuit şi ofiţeri sub acoperire, autorităţile au intervenit în forţă pentru prinderea celui care o deţinea.

Misterul celui mai preţios colier dacic din aur, traficat pe piaţa neagră. Cum a fost recuperat tezaurul antic din Căpâlna

Unul dintre cele mai faimoase tezaure dacice recuperate în ultimii ani de autorităţile române, după ce a fost vândut pe piaţa neagră a antichităţilor, a fost colier de aur cu pandantive şi perechea de cercei din aur, furate din cetatea de la Căpâlna. Timp de aproape un deceniu, bijuteria antică a fost plimbată din mână în mână de traficanţii de artefacte.

Hunedoara



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite