VIDEO Sarmizegetusa Regia, cetatea feerică a Hunedoarei. Ultimele zile din an în care situl UNESCO poate fi vizitat
0Sarmizegetusa Regia mai poate fi vizitată în acest an doar până la 1 decembrie, apoi accesul turiştilor va putea fi posibil doar în grupuri şi cu aprobarea prealabilă a Serviciului Public de Administrare a Monumentelor Istorice. Ultimele zile în care cetatea dacică este deschisă oferă vizitatorilor un peisaj feeric.
În Sarmizegetusa Regia, în ultimele nopţi temperatura a scăzut sub un grad, iar ruinele oraşului antic au fost acoperite cu un strat subţire de zăpadă.
A nins peste pădurea de fagi care înconjoară situl antic din Munţii Orăştiei, însă vremea de iarnă nu i-a împiedicat pe turişti să urce la vechea cetate.
Oamenii care ajung la Sarmizegetusa Regia sunt întâmpinaţi de un peisaj feeric. Pe timpul zilei, ceaţa învăluie ruinele antice, creând în jurul lor o atmosferă ce pare desprinsă din poveşti.
În ţinutul cetăţilor dacice, iarna a ajuns mai devreme decât în alte zone ale judeţului. "Am găsit aici un loc plăcut, unde am uitat de toate grijile pe care le avem. Am admirat frumuseţea pădurii şi mulţimea de monumente antice din mijlocul ei, iar timpul a trecut foarte repede", spune Mihai, un turist venit cu familia, din Cluj-Napoca.
Ce care vor să mai viziteze Sarmizegetusa Regia, un monument istoric aflat pe lista siturilor UNESCO, pot veni aici până la sfârşitul aceste luni.
„În perioada 1 decembrie – 28 februarie, situl este închis. În această perioadă vizitarea este posibilă, la solicitarea unor grupuri mai mari de 5 persoane, numai dacă starea vremii permite acest lucru şi cu aprobarea prealabilă a Serviciului Public de Administrare a Monumentelor Istorice”, se arată în noul regulament de vizitare a monumentului UNESCO, aprobat printr-o hotărâre publicată de Consiliul Judeţean Hunedoara.
Sarmizegetusa Regia se află la aproximativ 40 de kilometri de Orăştie, la capătul unei şosele care traversează localităţile Beriu, Ludeştii de Jos, Costeşti şi Grădiştea de Munte şi care apoi e continuată de un drum forestier ce urcă şi se afundă într-o pădure de fagi.
Sarmizegetusa Regia a fost capitala Daciei, iar în prezent ruinele oraşului antic sunt incluse în patrimoniul UNESCO.
Sanctuarul de la Sarmizegetusa Regia, noiembrie 2014
De aproape doi ani, situl UNESCO Sarmizegetusa Regia, fosta capitală a Daciei pre-romane, a intrat în administrarea autorităţilor din judeţul Hunedoara, care l-au preluat de la Ministerul Culturii. Între timp, situaţia monumentului istoric s-a schimbat. Noii administratori s-au ocupat de îngrijirea sitului UNESCO, iar vechiul oraş cosmopolit al dacilor este păzit de angajaţii unei firme specializate şi de jandarmi. De asemenea, a fost instituit un program de vizitare a monumentului, iar potrivit autorităţilor judeţene ultimii 18 kilometri ai drumului de acces spre Sarmizegetusa Regia vor fi reabilitaţi pe fonduri de la Uniunea Europeană, până în iarna anului viitor.
Soarele de andezit, Sarmizegetusa Regia
Din Sarmizegetusa Regia şi din celelalte foste aşezări dacice din Munţii Orăştiei, în ultimele două decenii braconierii au furat tezaure de aur şi argint în valoare de milioane de euro şi doar o parte din piesele antice din aur şi argint, sustrase în urma săpăturilor ilegale, a fost recuperată.
Sarmizegetusa Regia, noiembrie 2014
Vă recomandăm şi:
Cetăţile dacice din jurul Sarmizegetusei Regia au fost lăsate pradă profanatorilor
Patru cetăţi dacice din patrimoniul UNESCO, aflate în împrejurimile celebrei Sarmizegetusa Regia, au rămas abandonate la mila profanatorilor şi a braconierilor. Ministerul Culturii s-a opus deocamdată demersurilor autorităţilor judeţene de a administra siturile, însă nici nu a luat alte măsuri pentru a proteja monumentele istorice.
O matriţă din bronz, din atelierul unui bijutier din vremea dacilor, se va alătura colecţiilor Muzeului Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva. Va fi piesa de rezistenţă a unui muzeu care adăposteşte peste două kilograme de aur şi peste trei kilograme de argint în bijuterii şi obiecte de artizanat vechi de până la două milenii.
Sarmizegetusa Regia, cea mai importantă dintre cetăţile dacilor liberi, se dezvăluie la capătul unui drum întortocheat care porneşte din oraşele Călan sau Orăştie, străbate câteva sate împrăştiate pe coasta munţilor Hunedoarei (Ludeşti, Costeşti, Grădiştea de munte), apoi urcă prin desişul pădurii şi îl lasă pe călător în faţa unor ziduri imense, vechi de peste 2.000 de ani.
O mănăstire unde vieţuiesc patru măicuţe şi un duhovnic a fost ridicată în inima vechii Dacii, la poalele Sarmizegetusei Regia. Eftimie Mitra, cel care conduce aşezământul monahal din Valea Rea, a fost călugărit de Iustin Pârvu, unul dintre cei mai importanţi reprezentanţi ai ortodoxiei în România. Călugărul a ajuns aici în urma unor întâmplări care i-au zdruncinat soarta.
Ţinutul cetăţilor dacice a fost dintotdeauna un loc al misterelor şi al legendelor. În zona Sarmizegetusei Regia, oamenii au păstrat istorisiri vechi, despre aurul ascuns de strămoşi în munţi, iar descoperirea fiecărei comori a stârnit şi mai mult fantezia localnicilor. Istoricii au consemnat, de asemenea, poveştile vechilor căutători de comori, din secolele trecute.
Se încarcă comentariile...
