VIDEO Sălbăticia Retezatului în toată splendoarea. Imagini aeriene din târâmul de basm al caprelor negre şi al zăpezilor

Imagini aeriene din Masivul Retezat

Imaginile aeriene realizate cu ajutorul unei drone surprind sălbăticia Retezatului în întreaga ei splendoare. Vârfurile încă înzăpezite sunt cutreierate de capre negre.

Ştiri pe aceeaşi temă

GALERIE FOTO

Caprele negre zburdă pe stâncile încă acoperite cu zăpadă ale celor mai înalte vârfuri din Retezat. Imaginile realizate în aceste zile, de fotograful Marius Turc, cu ajutorul unei drone care a survolat căldările Retezatului şi cele mai înalte vârfuri ale sale, arată splendoarea priveliştilor masivului.

Parcul Naţional Retezat se întinde în prezent pe aproape 40.000 de hectare, în judeţul Hunedoara, impresionează prin numărul mare de lacuri glaciare, peste 50, şi este considerat un adevărat tărâm sălbatic al Europei.

În Retezat se află cel mai întins lac glaciar din ţară, Bucura. Tot aici, călătorii găsesc Tăul dintre Brazi, considerat unul dintre locurile misterioase ale Retezatului, Lacul Zănoaga, cel mai adânc, Tăul Porţii, situat la cea mai mare altitudine dar fiecare lac, tău, sau ochi de apă din Retezat, pete de culoare albastru-verzui în imensitatea muntelui, poate stârni emoţii călătorilor, la fel cum o fac şi vârfurile de peste 2.000 de metri şi căldările sale. Retezatul a fost dintotdeauna un loc care a stârnit admiraţia călătorilor.
FOTO: Marius Turc/ Facebook

„Rar un masiv muntos care să te vrăjească mai mult cu peisagiile, de cea mai autentică sălbătăcie, să te fascineze mai tainic prin florile-i rare, prin gâzele minunate, vânatul extraordinar şi mai ales prin neîntrecutele fenomene glaciale: căldări, custuri, iezere, morene etc.”, îl descria naturalistul Alexandru Borza, în urmă cu opt decenii. Şi în prezent, Retezatul continuă să impresioneze prin sălbăticia ţinuturilor sale.

 
Imagini aeriene din Masivul Retezat / VIDEO: Marius Turc

 

Bogăţia Retezatului

„Natura însăşi a predestinat acest masiv ca să devie marele nostru sanctuar, un imens loc de învăţătură, de observaţii, de recreaţie pentru toţi prietenii noştri. Complexul de căldări alpine, iezere i piscuri, plaiuri şi prăpăstii ameţitoare, cuprinse între Stănişoara şi Slăvei, Zănoaga, Groapa Şesele, Vârful Păpuşii, te copleşeşte prin măreţia peisajului alpin. În zone late se succed formaţii tipice de vegetaţie, de la păduri de fag, molid, prin jepi, covor de flori şi ierburi, la formaţii de rarişti subnivale şi la licheni în vârf. Aici sunt plante de obârşie veche şi zeci de forme noi speciale de hieracii (n.r. flori). Tăcerea solemnă din înălţimile Retezatului e plăcut subliniată de murmurul şuviţelor de apă glacială. Vulturi, cerbi, căprioare şi zeci de capre negre reprezintă fauna, alături de urşi, lupi, râşi. Dar câte gâze mici, insecte, fluturi, deosebit de importanţi pentru ştiinţă, se află numai în aceste locuri. A sosit timpul să ne gândim serios la ocrotirea tuturor acestor daruri, din marea împărăţie a naturii, care va trebui să stăpânească suveran Parcul Naţional al ţării, din Retezat”, scria profesorul Alexandru Borza, cel care a contribuit decisiv la înfiinţarea Parcului Naţional Retezat.


FOTO: Marius Turc/ Facebook

Locul istoric

Retezatul l-a inspirat şi pe marele istoric Nicolae Iorga. „Săpat de două cufundături care ascund în ele iezeturi liniştite, Retezatul îi stăpâneşte pe toţi cu stânca lui ninsă. Iar în margine, la stânga, un nor mare de zăpadă pare a pluti în largul cerului albastru: e culmea Parângului, mai marele Retezatului însuţi, care nu arată mai mult decât această albă cunună de neauă deasă. În fund, unde arborii se ţin în şir de-a lungul unei lunci udată de apa îngheţată a Retezatului, acolo e Grădiştea unde s-a sfârşit Decebal şi împărăţia lui şi de unde a pornit stăpânirea, până în Dunăre, a celor trei Dacii romane, întemeiate de Traian. Faţă de Roma, a cărei eternitate a pierit în pulbere, ciobanul dac s-a ridicat din ţărână, şi-a durat iarăşi bordeiul de lemn, s-a aşezat în el cu datinile sale neatinse şi stăpâneşte până astăzi în umbra uriaşă a Retezatului”, scria Nicolae Iorga, în volumul Privelişti de ţară, publicat la începutul secolului trecut.
FOTO: Marius Turc/ Facebook


Vă recomandăm să citiţi şi:

VIDEO Iarna de vis din Retezatul Mic. Cele mai frumoase privelişti de pe munte

VIDEO Râuşor, locul de vis ascuns în munţi. Un tunel de 14 kilometri săpat în stâncă leagă staţiunea de marele baraj din Retezat

VIDEO Panorama de vis a celui mai înalt vârf din Retezat. Ce văd călătorii de la peste 2.500 metri

citeste totul despre: