VIDEO Răzbunarea naturii din tărâmul dacilor: drumul Sarmizegetusei Regia a fost devastat, iar accesul maşinilor a fost interzis. Sute de turişti urcă pe jos

VIDEO Răzbunarea naturii din tărâmul dacilor: drumul Sarmizegetusei Regia a fost devastat, iar accesul maşinilor a fost interzis. Sute de turişti urcă pe jos

Drumul spre Sarmizegetusa Regia a fost devastat în mai multe locuri. FOTO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL.

Inaugurată în luna mai a acestui an, şoseaua spre Sarmizegetusa Regia - unul dintre cele mai importante situri istorice ale României - a fost devastată de viituri. Nu este prima dată când drumul recent modernizat cade victimă naturii dezlănţuite. Pagubele sunt importante, iar turiştii vor fi nevoiţi în următoarea perioadă să urce pe jos, spre sit.

Ştiri pe aceeaşi temă

O furtună violentă în Munţii Orăştiei a dus la distrugerea în mai multe locuri, a noii şosele spre Sarmizegetusa Regia, inaugurată în luna mai a acestui an. Drumul a fost rupt de viituri, iar cei circa 400 de turişti care au dorit, luni, să viziteze situl UNESCO au fost nevoiţi să parcurgă ultimii kilometri pe jos.

Duminică seara, în cel puţin cinci locuri de pe cei 18 kilometri ai drumului construit pe fonduri de la Uniunea Europeană, apele pârâului din Valea Albă şi ale Grădiştii au produs distrugeri mari, care nu pot fi remediate de urgenţă.

„A fost cea mai puternică furtună din ultimii ani, iar în mai multe locuri, din cauza viiturilor, drumul s-a rupt şi este riscant să se mai poate circula pe el cu maşina”, a precizat Vladimir Brilinsky, administrator al sitului UNESCO Sarmizegetusa Regia. Autorităţile din judeţul Hunedoara au decis interzicerea accesului maşinilor pe ultimii trei kilometri ai şoselei spre Sarmizegetusa Regia, până la remedierea situaţiei. Luni, peste 400 de turişti au fost nevoiţi să urce pe jos, pe Valea Albă, pentru a vizita monumentul.

O firmă din Oradea va reface drumul
Potrivit unei informări transmise luni de Consiliul Judeţean Hunedoara, în urma fenomenelor meteo de o intensitate deosebită (ploaie torenţială şi formarea de viituri pe versanţi) ce au avut loc în noaptea de duminică spre luni (7/8 august 2016), în intervalul orar 17.00 – 03.00, pe drumul judeţean DJ 705A: Orăştie – Orăştioara de Sus – Costeşti – Sarmizegetusa Regia, între situl arheologic Sarmizegetusa Regia şi localitatea Costeşti, s-au produs stricăciuni în 7 puncte, astfel: 4 porţiuni de drum au suferit deteriorări mai puţin grave (gabioane deplasate şi alunecări de teren), 3 porţiuni de drum au suferit deteriorări majore, fiind afectat carosabilul la km 33+665 (în proporţie de 30%), la km 35+165 (50%) şi la km 36+265 (60-70%). O comisie a Consiliului Judeţean Hunedoara s-a deplasat în cursul zilei de luni, la faţa locului şi s-a decis oprirea circulaţiei auto pe ultima porţiune de drum de 4 km, situată pe Valea Albă. De asemenea, s-a dispus efectuarea lucrărilor de reparaţii pe sectoarele de drum afectate, în următoarele 5 zile, de către firma Trameco S.A. Oradea, cea care are contract de întreţinere şi reparaţii a drumurilor judeţene pe zona Orăştie.

Noua şosea spre Sarmizegetusa Regia a fost dată în folosinţă în primăvara acestui an, fiind construită în urma unui proiect al Consiliului Judeţean Hunedoara, finanţat din fonduri de la UE, prin Programul Operaţional Regional 2013. Proiectul de modernizare a DJ 705 A a fost finanţat din fonduri de la Uniunea Europeană, prin Programul Operaţional Regional 2007 – 2013 şi  avut ca termen de finalizare luna decembrie a anului 2015. Contractul a fost atribuit prin licitaţie publică SC Trans Construct Import Export SRL, pentru un preţ de 18,2 milioane de lei. Constructorilor li s-a dat termen ca până la finalul anului 2015 să finalizeze lucrările de modernizare a tronsonului rutier, însă problemele de ordin tehnic au întârziat derularea proiectului. Invesitiţia a fost realizată cu întârzieri, dar şi cu reclamaţii privind calitatea lucrărilor executate. La scurt timp după deschidere, drumul a intrat din nou în reparaţii, fiind plombat cu asfalt în circa 160 de locuri. De asemenea, în mai multe zone, în urma unor furtuni, alunecările de versanţi şi căderile de pietre au acoperit şoseaua.

Cum s-a lucrat pe Drumul Judeţean 705 A
În luna august 2015, a fost turnat asfalt pe primii kilometri ai noii şosele spre aşezarea antică Sarmizegetusa Regia. Drumul a fost închis traficului rutier, pe tronsonul Costeşti – Sarmizegetusa Regia, de 18 kilometri, pentru ca muncitorii să poată lucra nestingheriţi, astfel încât să finalizeze şoseaua la termen, în luna decembrie 2015. Doar localnicilor din satele traversate de noua şosea li s-a permis accesul.

La începutul lunii decembrie 2015, şoseaua era realizată în stadiul de 90 la sută, iar constructorii (SC Transconstruct SRL) au solicitat prelungirea termenului de finalizare pentru ultimii patru kilometri ai drumului, deoarece au constatat că nu se puteau încadra şi din cauza unor „probleme de ordint tehnic”.

În 21 decembrie 2015, a fost deschis traficul rutier DJ 705 A, însă doar pe o porţiune de 14 kilometri, între Costeşti şi intersecţia cu drumul de urcare spre situl UNESCO, lucările pe ultimii kilometri ai traseului urmând să continue în 2016.

În ianuarie 2016, după mai multe accidente rutiere petrecute pe şoseaua spre Sarmizegetusa Regia, la care au contribuit şi lipsa parapeţilor şi condiţiile meteorologice, autorităţile judeţene constatau că este nevoie de montarea unor elemente suplimentare de protecţie. În martie, Consiliul Judeţean informa că ultimii patru kilometri vor rămâne închişi traficului rutier, din cauza lucrărilor necesare în zona Valea Albă, unde urma să fie construită o parcare şi erau necesare lucrări de consolidare a versantului. În mai 2016, şi ultimii patru kilometri ai drumului au fost inauguraţi.

Sarmizegetusa Regia - o istorie de două milenii
Potrivit istoricilor, Sarmizegetusa Regia a fost capitala Regatului Dac înainte de războaiele dintre daci şi romani. Este considerată cel mai important centru economic şi religios al Daciei, iar datorită numeroaselor sale mistere, a vechimii şi unicităţii sale şi a atractivităţii pentru pasionaţii de astronomie a fost asemănată cu celebrul monument neolitic Stonehenge din Marea Britanie. Sarmizegetusa Regia a fost centrul economic, religios şi politic al Daciei, înainte de războaiele daco-romane din jurul anului 100. Oraşul antic, înconjurat de zidurile ce pot fi văzute şi în prezent, se întindea pe o suprafaţă de trei hectare, susţin istoricii, iar la poalele cetăţii, pe o rază de trei kilometri, se aflau numeroase aşezări civile. Mai mult, pe vârfurile munţilor care înconjurau Sarmizegetusa Regia, dacii au ridicat cetăţi de apărare, iar în vremurile de restrişte, populaţia îşi găsea adăpost în aşezarea din munţi. Templele şi sanctuarele din Sarmizegetusa Regia au fost dispuse pe două terase, iar istoricii au stabilit că au fost ridicate unele din vremea regelui Burebista, iar altele în vremea lui Decebal, în care aşezarea s-a aflat în apogeul dezvoltării sale economice. Locurile sacre au fost construite din materiale aduse de la zeci de kilometri distanţă. Sarmizegetusa Regia a fost devastată, potrivit istoricilor, de legiunile romane. A fost incendiată, iar templele ei au fost distruse şi abandonate în cele din urmă.


Vă recomandăm şi:

Fabuloasa comoară a regelui Decebal, ascunsă în apele Sargeţiei. Cât adevăr este în povestea descoperirii ei

Comorile ascunse de regele Decebal, înainte ca romanii să fi pus stăpânire peste cetăţile sale, au stârnit fascinaţia istoricilor. Cele mai importante relatări despre desoperirile întâmplătoare ale aurului dacilor provin din urmă cu aproape cinci secole. Se spune că atunci un tezaur impresionant de monede şi piese antice din aur a fost găsit de câţiva pescari, în albia râului Strei.

Legendele comorilor din Munţii Orăştiei: cum i-a cuprins febra aurului pe localnicii de la poalele cetăţilor dacice

Ţinutul cetăţilor dacice a fost dintotdeauna un loc al misterelor şi al legendelor. În zona Sarmizegetusei Regia, oamenii au păstrat istorisiri vechi, despre aurul ascuns de strămoşi în munţi, iar descoperirea fiecărei comori a stârnit şi mai mult fantezia localnicilor. Istoricii au consemnat, de asemenea, poveştile vechilor căutători de comori, din secolele trecute.

Misterul matriţei bijutierului dac din Sarmizegetusa Regia va fi spulberat. Piesa unică în lume va fi expusă la Deva

Matriţa dacică scoasă la iveală de furtuna din noaptea de Sânziene, în urmă cu doi ani, în Sarmizegetusa Regia, va fi expusă marţi la Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva. Piesa este considerată un obiect unic şi foarte valoros, care poate oferi amănunte importante despre viaţa strămoşilor noştri, care au locuit în cetăţile dacice.

Drumul spre Sarmizegetusa Regia. FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL.

Imagini din aceeasi galerie
  • Drumul spre Sarmizegetusa Regia. FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL.
  • Drumul spre Sarmizegetusa Regia. FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL. 1
  • Drumul spre Sarmizegetusa Regia. FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL. 2
  • Drumul spre Sarmizegetusa Regia. FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL. 3
  • Drumul spre Sarmizegetusa Regia. FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL. 4
  • Drumul spre Sarmizegetusa Regia. FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL. 5
  • Drumul spre Sarmizegetusa Regia. FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL. 6
  • Drumul spre Sarmizegetusa Regia. FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL. 6
  • Drumul spre Sarmizegetusa Regia. FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL. 7
  • Drumul spre Sarmizegetusa Regia. FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL. 8
  • Drumul spre Sarmizegetusa Regia. FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL. 9
  • Drumul spre Sarmizegetusa Regia. FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL. 10
  • Drumul spre Sarmizegetusa Regia. FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL. 11
  • Drumul spre Sarmizegetusa Regia. FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL. 12
  • Drumul spre Sarmizegetusa Regia. FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL. 13
Distribuie imaginea

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: