VIDEO Răsăritul de soare din Apuseni. Cum arată o dimineaţă perfectă într-unul dintre cele mai pitoreşti locuri din ţară
0
Cele câteva zeci de familii care trăiesc în satele izolate de la poalele Muntelui Vulcan, la graniţa judeţelor Hunedoara şi Alba, se bucură de unul dintre cele mai impresionante locuri din România.
Tărâmul de la poalele Muntelui Vulcan, o rezervaţie a naturii din lanţul Apusenilor, a fost dăruit nu doar cu bogăţii subterane uriaşe în aur, argint şi metale rare, dar şi cu privelişti care le taie răsuflarea oaspeţilor săi.
Oamenii locului, moţi şi zărăndeni, şi-au clădit case din lemn şi piatră în locurile cele mai accesibile şi stabile din munţi şi le-au înconjurat cu grădini, pomi fructiferi şi păşuni. Farmecul dimineţilor trăite în tărâmului pitoresc din Apuseni, aflat la limita judeţelor Hunedoara şi Alba, a fost surprins în imagini de Marius Turc, un fotograf din Brad, pasionat de călătorii.
De ce este locul atât de pitoresc
Ţinuturile din Munţii Apuseni sunt locuite din cele mai vechi timpuri, iar despre moţi, oamenii care trăiesc în aceste locuri, se spune că sunt descendenţi direcţi ai dacilor şi ai coloniştilor romani.
FOTO: Marius Turc.
Dintotdeauna s-au ocupat cu creşterea animalelor, cultivarea pământului şi pomicultura, însă bogăţiile naturale ale zonei au dus la dezvoltarea încă din primele secole după Hristos a minelor de fier şi de aur. Localnicii din vestul Apusenilor şi-au construit casele după modelul comun al regiunii, cu prispă sau târnaţ, cu câte două încăperi şi o tindă între ele, în mijlocul unor gospodări din care nu lipseau cuptorul, grajdul cămara şi fânul. Cele mai multe dintre casele tradiţionale din zonă datează de la sfârşitul secolului al XIX-lea, iar locatarii lor s-au ocupat în trecut atât cu mineritul, cât şi cu creşterea animalelor. Industria lemnului este, de asemenea, una dintre ocupaţiile tradiţionale ale localnicilor.
FOTO: Marius Turc.
Oamenii sunt recunoscuţi pentru priceperea lor în dulgherit şi în construcţii din lemn. Uneltele şi vasele din lemn, realizate de moţi, erau vândute în târgurile din ţinutul Apusenilor sau în judeţele din sudul ţării. Unele dintre aceste peregrinări ale moţilor, de la munte spre şes durau săptămâi întregi. Traiul localnicilor a rămas unul simplu şi rudimentar, din cauza condiţiilor geografice vitrege de pe munte, unde pământul este mai puţin productiv.
Vă recomandăm şi:
Cine sunt moţii? Răspunsul scriitorului Ioan Slavici: „Cea mai nobilă parte a poporului român”
Se încarcă comentariile...
