VIDEO Priveliştea sumbră dintr-o cetate dacică faimoasă. „Paznicul” de nădejde al aşezării şi-a dat ultima suflare pe ziduri
0Cetatea dacică de la Costeşti se numără printre atracţiile turistice importante din vestul ţării, însă vestigiile sale au fost lăsate să se degradeze. Turiştii care au vizitat-o duminică au avut parte de o experienţă tristă.
Cetatea Costeşti se află în patrimoniul mondial UNESCO de două decenii, împreună cu alte cinci aşezări antice din zona Munţilor Orăştiei. Este cea mai accesibiliă dintre cetăţile dacice şi una dintre cele mai ofertante, însă nici faptul că a fost inclusă între puţinele situri UNESCO din România şi nici potenţialul ei turistic nu i-au adus protejarea cuvenită.
Duminică, oaspeţii ei au fost întâmpinaţi de o privelişte sumbră: pe zidurile unuia dintre cele două „palate” ale cetăţii Costeşti se afla leşul unui câine care, cel mai probabil, îşi găsise adăpost în turnul locuinţă după ninsorile abundente din ultimele zile.
Cele două turnuri de la Costeşti sunt protejate de copertine metalice, montate la începutul anilor 1980, când au avut loc ultimele lucrări de reabilitare a sitului.
Cu timpul, acoperişurile de protecţie au ruginit şi s-au degradat, iar apele pluviale care trec prin găurile lor au săpat şanţuri în cărămizile roşiatice ale construcţiilor. Numeroase blocuri de calcar au crăpat, altele au fost dărâmate sau vandalizate de turişti. Consiliul Judeţean a solicitat de aproape cinci ani preluarea în administrare a monumentului istoric, aflat în grija Ministerului Culturii, însă demersurile nu au avut vreun rezultat. În prezent, locul antic a rămas, practic, în grija şi paza nimănui. Nici măcar tablele pe care sunt afişate informaţii despre situl UNESCO nu au mai supravieţuit timpului.
Cetatea distrusă de romani, ruinele devastate de români
Cetatea Costeşti este considerată de arheologi drept cea mai veche aşezare dacică din Munţii Orăştiei. A fost ridicată în vremea regelui Burebista şi a servit ca fort militar, dar şi ca reşedinţă pentru căpeteniile strămoşilor noştri. A fost devastată în anii războaielor de cucerire a Daciei de către romani (101 - 106). Mai multe dintre construcţiile sale (două turnuri locuinţă, bastioane, patru sanctuare, ruinele unei cisterne de apă, ziduri) sunt vizibile şi în prezent, deşi s-au degradat, mai ales în ultimii ani. Au fost vandalizate de turiştii care fie şi-au scrijelit numele blocurile de calcar folosite la ridicarea lor, fie au rupt bucăţi din monumente, pe care le-au luat ca amintire. Totuşi cetatea a rămas, în ansamblul ei, un loc conservat care oferă încă numeroase indicii despre modul de viaţă al strămoşilor noştri.
Turnurile şi templele antice
Un bastion masiv este primul obiectiv văzut de turiştii care intră în aşezarea antică de la marginea satului Costeşti, însă nimic în afară de o plăcuţă inscripţionată „turn bastion” nu oferă detalii despre el. Cele mai faimoase monumente din cetate sunt cele două turnuri locuinţă, aflate la circa 100 de metri unul de celălalt pe culmea dealului. „Palatele” folosite ca reşedinţe pentru căpeteniile dacilor au fost ridicate din blocuri de calcar, continuând apoi pe verticală cu un zid din cărămizi arse, pentru acoperiş folosindu-se ţigle masive din lut ars, susţin arheologii. De la cele două turnuri, potecile coboară în pădure spre atracţiile ascunse ale Costeştiului: ruinele celor patru sanctuare antice. Trei dintre cele patru temple patrulatere, din aliniamente de coloane, se află pe terasele estice ale dealului, iar al patrulea pe o terasă de pe panta de nord, în apropierea unui turn. Din ele s-au păstrat doar plintele de calcar pe care ar fi fost ridicate coloanele din lemn, iar în ultimii ani au devenit deseori locuri pentru amatorii de meditaţii.
Vă recomandăm să citiţi şi:
Se încarcă comentariile...
