VIDEO Povestea primului cerşetor cu autorizaţie, care cântă pentru a-şi întreţine patru copii surdo-muţi

VIDEO Povestea primului cerşetor cu autorizaţie, care cântă pentru a-şi întreţine patru copii surdo-muţi

Jan Drosu a primit o pizza de la un trecător înduioşat. FOTO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL

Singurul lucru cu care se poate lăuda Jan Drosu este o autorizaţie primită de la Primăria Petrila, susţine el, prin care îşi poate exercita meseria de trubadur amator, în centrul municipiului. Jan Drosu are 44 de ani, cinci copii dintre care patru surdo-muţi şi un acordeon pe care îl foloseşte pentru a atrage simpatia sau mila trecătorilor.

 

Jan Drosu este singurul cerşetor „legalizat” din Petroşani. Are autorizaţie de la Primăria Petrila, spune el, iar în schimbul „meseriei” pe care o exercită pe străzile municipiului le oferă trecătorilor mai mult decât povestea tristă a vieţii sale.

Le cântă la un acordeon primit cadou de la un om înduioşat de situaţia lui. Jan Drosu are patru copii surdo-muţi şi încă o fetiţă, de câteva luni, care nu are probleme cu sănătatea. Are 44 de ani, iar de cinci ani s-a autorizat la primărie pentru a putea cânta şi, în acelaşi timp, pentru a putea cerşi, în centrul municipiului. Scopul aşa-zisei autorizaţii este de a fi ferit de amenzi.

„Înainte de a merge la primărie luam amenzi, dar după ce m-am autorizat, nu mai are nimeni treabă cu mine. Ar trebui să plătesc impozite pentru autorizaţia primită, dar nu am mai avut bani. Sunt un om sărac, cu multe probleme”, spune Jan.

Fostul miner poartă, pe lângă acordeonul învechit, şi o cutie de carton, în care trecătorii sunt invitaţi să vireze „cât îi lasă inima”, spune el, pentru ca banii strânşi să fie folosiţi pentru achiziţionarea unor proteze pentru copiii săi.

„Am patru copii surdo-muţi, pentru că nevasta mea este surdo-mută şi vreau să cumpăr fiecăruia proteze auditive. Eu nu mai pot să lucrez. Am lucrat până în 1995, în mină, dar m-am îmbolnăvit, aşa că am ajuns la mila oamenilor şi trebuie să îmi întreţin familia”, a povestit Jan.


Bărbatul nu se consideră tocmai un cerşetor, pentru că le oferă muzică celor care îl ajută. Cântă şi pentru cei care nu se opresc în dreptul lui, dar şi pentru cei care în loc de bani îi aduc mâncare. „Primesc de pomană, dar ceea ce fac eu nu este cerşetorie, este o artă. Mai degrabă, cerşetori pot fi numiţi cei care oferă icoane pe stradă şi cer bani în schimbul lor”, spune Jan.


Vă recomandăm şi:

Cerşetori cu fiţe: o tânără cere bani pentru mâncare, dar are telefon de lux       O tânără care cerşeşte mila trecătorilor în faţa pieţei agroalimentare din municipiul Deva i-a uimit pe trecători, după ce a scos din desaga pe care o purta un telefon mobil în valoare de aproape 500 de euro.

Cel mai nepotrivit loc al prostituatelor: parcarea din spatele unei biserici        Intersecţia din Sântuhalm, dintre drumul judeţean Hunedoara - Deva şi drumul naţional 7, a devenit de mai mulţi ani un loc al prostituatelor şi al cerşetorilor. În zona cu cel mai mare trafic rutier din judeţ, tinerele care practică prostituţia îşi oferă serviciile sexuale şoferilor, la câţiva paşi de o biserică şi la umbra clădirii unei şcoli.

Cerşetorii au invadat în weekend zona mănăstirii Prislop: mii de lei obţinuţi cu mâna întinsă către pelerini        Apropierea Sărbătorii Paştelui aduce în fiecare weekend mii de vizitatori la mănăstirea Prislop din Ţara Haţegului, motiv pentru cerşetorii din împrejurimi „să îşi încerce mâna”.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: