VIDEO „Perla” de pe Valea Mureşului. De ce a fost inclusă biserica din Gurasada pe lista indicativă UNESCO: „E ceva izvorât din originalitatea sufletului ţărănesc”

Biserica medievală Gurasada

Biserica medievală Gurasada a fost clădită la sfârşitul secolului al XIII-lea, a rezistat timpului, iar recent a fost nominalizată printre bisericile din Hunedoara aflate pe lista indicativă UNESCO.

Ştiri pe aceeaşi temă

GALERIE FOTO

Biserica medievală de piatră din Grasada a fost inclusă recent pe lista indicativă a siturilor UNESCO, potrivit reprezentanţilor Institutului Naţional al Patrimoniului, alături de alte cinci biserici din judeţul Hunedoara, aşezămintele de la Streisângeorgiu, Strei, Sântamaria Orlea, Densuş şi Ostrov. Au fost biserici cneziale, iar unicitatea lor le dă şanse şanse să devină situri UNESCO, a precizat, recent, Ştefan Bâlici, managerul INP.

Biserica ortodoxă din Gurasada este singura aşezare de pe Valea Mureşului aflată pe lista indicativă a UNESCO, celelalte biserici medievale fiind în Ţara Haţegului. Este deosebită prin vechimea sa, prin arhitectură şi păstrează picturi preţioase, care l-au impresionat şi pe istoricul Nicolae Iorga, care a vizitat-o în urmă cu un secol.

Pictura remarcabilă a bisericii

„Biserica, foarte mică, are în faţă un mare turn de cerdac, făcut în timpuri de tot nouă. Pe o uşă laterală se intră într-un pronaos, odinioară pridvor, pe zidurile căruia un zugrav din Piteştii României şi altul din Deva au zugrăvit acele scene din Iad şi Raiu, cu muncile dracilor şi cetele senine ale fericiţilor, care împodobesc bisericile noastre”, scria Nicolae Iorga, în 1906.

 

Aşezarea poartă hramul Sfântului Arhanghel Mihail şi este atestată documentar încă din anul 1292. În ultimele secole, construcţiei originale i s-au mai adăugat câteva încăperi şi un turn, în partea de vest, iar potrivit istoricilor, a fost pictată iniţial la începutul secolului al XlV-lea.

În secolul XVIII, pictura veche a fost acoperită cu picturile realizate de Ioan Ierodiaconul din Deva şi meşterul Nicolae din Piteşti, la comanda împărătesei Mariei Tereza.

„Pe pereţii dinspre sud şi nord sunt reprezentate cerul şi iadul. Între aceste picturi şi toate cele descrise până acum, există o profundă deosebire. Fiecare figură e aici o pată de culoare încadrată de un contur precis, înăuntrul căruia apar linii care indică organismul anatomic. În schimb lipseşte figurilor orice caracter plastic. La aceste distincţii se mai adaugă altele: figurile sunt mai repede îndesate decât lunguieţe, mulţimea nudurilor, neîntâlnite nicăieri, prezenţa peisajului indicat prin dunga de pământ, arbori schematici şi fire lungi de iarbă. Toate celelalte sunt opere ale pictorilor cărturari (călugări sau artişti formaţi în atelierele acestora), iar pictorul acestui rai şi iad e pictorul ţăran, pictorul anonim ieşit de-a dreptul din rândul poporului. O dovadă indirectă ar fi multele inscripţii explicative, mai ales referitoare la iad, unde artistul îşi varsă tot veninul asupra femeilor şi a duşmanilor păgâni. E ceva izvorât din simplicitatea şi originalitatea sufletului ţărănesc şi ar fi interesant să se studieze această pictură mai amănunţit”, scria istoricul Virgil Vătăşianu, în volumul „Vechile biserici de piatră româneşti din judeţul Hunedoara”, din 1930.

În prezent, biserica medievală a ajuns într-o stare vizibilă de degradare, are pereţii crăpaţi, iar preotul şi localnicii au solicitat de mai multe ori sprijin pentru a face reparaţiile necesare.


Vă recomandăm să citiţi şi:

VIDEO „Bijuteria” istorică a Devei uitată de autorităţi. Ce soartă a avut turnul celei mai vechi biserici a românilor

FOTO Descoperire uimitoare sub cea mai veche biserică medievală. Arheologii pot rescrie povestea aşezării lui Matia Corvin

VIDEO Controversele Lacului Cinciş după secetă. Cum se înfăţişează cel mai căutat loc al barajului, biserica „fantomă”

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: