VIDEO Lacul Gura Apelor din Retezat. Priveliştile impresionante de pe barajul grandios construit în inima munţilor, cel mai mare din Europa anilor '80

Lacul Gura Apelor şi barajul său uriaş din Masivul Retezat

Lacul Gura Apelor din Retezat oferă privelişti fascinante, după ce volumul său a crescut simţitor. Şi povestea construcţiei barajului este impresionantă.

Ştiri pe aceeaşi temă

Ultimii 20 de kilometri ai drumului spre Poiana Pelegii din Parcul Naţional Retezat au rămas închişi circulaţiei de peste un an.

GALERIE FOTO

Turiştii care se îndreaptă spre locul din „inima Retezatului” pot urca cu maşinile doar până la barajul Lacului Gura Apelor. Ultima parte a traseului, între Gura Zlata şi lacul de acumulare, se strecoară printre versanţi abrupţi şi ameninţători, din care se prăvălesc frecvent pe şosea bucăţi mari din stânci. La capătul drumului, de pe baraj, călătorii au parte de privelişti fascinante. De o parte văd valea Râului Mare mărginită de munţi acoperiţi de pădure.

Lacul Gura Apelor, unul dintre cele mai mari din România, se întinde de cealaltă parte a barajului uriaş, zăgăzuit de versanţi abrupţi, care pătrund norii cu vârfurile înzăpezite. Volumul lacului a crescut în ultimele săptămâni după ploile abundente care umflat izvoarele sale, iar priveliştile sale sunt cu atât mai impresionante.

 

Lacul Gura Apelor. VIDEO: Adevărul.

Proiect controversat
Barajul Gura Apelor a fost inaugurat în 16 aprilie 1986 după 11 ani în care s-a muncit la construcţia lui. În anii ’70, când autorităţile regimului comunist au decis amenajarea hidrografică, proiectul estimat atunci la 250 de milioane de dolari a stârnit controverse. Potrivit organizaţiilor internaţionale de mediu, urma să transforme ultimul râu sălbatic „într-o băltoacă a cărei apă se deversează printr-o conductă imensă, plus cicatrizarea pădurilor din vale şi a ţinutului prin activităţi de construcţii” şi să producă mari schimbări în Parcul Naţional Retezat.

Pentru realizarea proiectului demarat în 1975, statul român a cerut un ajutor de 50 de milioane de dolari de la Banca Internaţională de Reconstrucţie şi Dezvoltare. Împrumutul pe 20 de ani, plus cinci ani de graţie, a fost condiţionat şi de impactul de mediu pe care urma să îl aibă marele proiect. Statul român s-a angajatat atunci să îndeplinească mai multe condiţii în timpul lucărilor: dublarea numărului de pădurari şi paznici de vânătoare; afişe de propagandă cu atenţionări referitoare la interzicerea distrugerii vegetaţiei; lemnele necesare construcţiei trebuiau luate din locul viitorului lac de acumulare, unde pădurea era defrişată; un grup de biologi trebuiau să cerceteze terenul viitorului lac şi să extragă plantele care puteau creşte şi în afara acestei zone pentru a fi replantate; la secarea unor râuri, peştii trebuiau colectaţi şi transferaţi în lac; animalele care nu puteau ieşi din zona viitorului lac unde aveau loc lucrări trebuiau luate de zoologi şi relocate; barăcile muncitorilor trebuiau construite în afara Parcului Naţional Retezat; trebuiau să fie selectate cele mai puţin zgomotoase metode de lucru; trebuia să fie minimalizată folosirea de explozibili.

Zeci de kilometri de galerii au fost săpaţi în munte pentru a devia cursul pâraielor din Retezat spre lacul de acumulare.

 

Drumul spre Lacul Gura Apelor. VIDEO: ADEVĂRUL.

La acea vreme, Gura Apelor era considerat cel mai mare baraj de aroncamente şi miez de argilă din Europa. Pentru mai bine de un deceniu, mii de mineri şi constructori au fost implicaţi în cel mai mare proiect hidro-energetic realizat în istoria judeţului Hunedoara: construcţia Barajului Gura Apelor, din Masivul Retezat. Barajul Gura Apelor (sau Gura Apei) a fost construit la marginea Parcului Naţional Retezat, la capătul unui drum de 40 de kilometri ce porneşte din Haţeg şi se afundă în munte. În vremea inaugurării lui, în 16 aprilie 1986, era cel mai mare baraj de anrocamente (bolovani) şi argilă din Europa, iar potrivit reprezentanţilor Hidroconstrucţia, dimensiunile întregului baraj le întrec de trei ori pe cele ale piramidei lui Keops.

Cel mai modern sistem de foraj în anii 1980
În primii ani de la începerea construcţiei barajului, galeriile din munte au fost săpate cu unelte rudimentare. Din 1980, în premieră în România, s-a adoptat metoda de excavare mecanizată prin introducerea unei maşini de forat Robbins, cu un avans mediu de 174 de metri pe lună şi maxim de 330 de metri pe lună. Instalaţia de forat modernă a fost folosită la aducţiunea principală a barajului. Galeria subterană are o lungime de 18,5 kilometri şi o înălţime de aproape cinci metri. Pe traseul ei, colectează apele pâraielor Netiş, Bodu şi Valea Mare, pe care le revarsă în baraj. O altă aducţiune a lacului de acumulare Gura Apelor preia apele a 12 pâraie de pe versantul nordic al Retezatului, printr-un sistem de galerii subterane cu o lungime de peste 30 de kilometri. Potrivit inginerilor de la Hidroconstrucţia, iniţial s-a prevăzut captarea a 21 de afluenţi cu un debit mediu total de 5,13 metri pe secundă.

La intervenţia Academiei Române pentru prezervarea şi protejarea mediului în Parcul Naţional Retezat şi Rezervaţia Stiinţifică Retezat, s-a renunţat la nouă captări, rămânând un debit mediu de 3,80 metri pe secundă. Cele 12 pâraie captate sunt: Lanciţiu, afluent Râu Bărbat, Râu Barbat, Râul Alb, Parosul Mic, Paros, Beagu, Obârşia Nucşoarei, Nucşoara, Ciurila, afluent Râuşor şi Râuşor. Debitul lor este transportat prin aducţiunea secundară subterană la care se adaugă un canal de 329 de metri, construit în completarea ei. Ultimul tronson al aducţiunii Râuşor - Gura Apelor are o lungime de 13.780 metri şi trece prin munte, pe sub Rezervatia Ştiinţifică Gemenele - Retezat, informează Hidroconstrucţia.

Amenajare hidrotehnică importantă
Lacul de acumulare Gura Apelor, întins pe circa 420 de hectare, are o adâncime maximă de peste 160 de metri, iar barajul lui are o lungime de 464 de metri şi o înălţime de 168 de metri. Situat la cota 1.000 faţă de nivelul mării, barajul are o lăţime la bază de peste 550 de metri, iar la coronament de 12 metri. Drumul care îl traversează îi duce pe turişti la Poiana Pelegii, locul de pornire ale mai multor trasee turistice din Parcul Naţional Retezat.

Barajul Gura Apelor a fost construit din aroncamente (bolovani şi pietriş), grohotiş, argilă, granit, roci stâncoase. Amenajarea hidroenergetică Râul Mare – Retezat, reprezentată barajul Gura Apelor şi hidrocentralele Retezat şi Clopotiva, are o putere instalată de 349 MW şi o energie medie multianuală de 630 de GWh. Are ca rol atât producerea de energie electrică, cât şi în regularizarea cursului Râului Mare şi atenuarea undelor de viitură. În avalul barajului, în depresiunea Haţegului, ulterior au mai fost construite nouă hidrocentrale, care au o putere instalată totală de 134,3 MW şi asigură o producţie medie anuală a energiei de 193,4 GWh.

Potrivit reprezentanţilor Hidroconstrucţia, lacul contribuie la atenuarea viiturilor pe Râul Mare. Dacă barajul nu ar fi existat, torentele ar fi avut efecte devastatoare pentru comunităţile de pe Valea Streiului. Cea mai mare tragedie provocată de viituri în zona Retezatului s-a petrecut în 12 – 14 iulie 1999. Atunci, în masivele Retezat, Godeanu şi Ţarcu au avut loc ploi intense, care au provocat viituri, al căror vârf, înregistrat în dimineaţa de 12 iulie 1999, a însemnat un debit de peste 1000 metri cubi de apă pe secundă.


Vă recomandăm să citiţi şi:

Cum l-a fascinat magia Retezatului pe prinţul Rudolf. Mărturia exploratorului după vânătoarea de urşi în Transilvania

Cinci locuri de vis din Masivul Retezat. Locul din rezervaţia ştiinţifică unică în România unde turiştii nu pot intra

Savanţii care au transformat Retezatul în primul parc naţional al României: „În aceşti munţi vom sorbi aerul de libertate lăsat moştenire de Craiul Decebal”

Povestea marilor defrişări din Retezat: cum au profitat baronii Kendeffy de bogăţia pădurilor, de peste un secol

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

Lacul Gura Apelor. Parcul Național Retezat. FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL. 1

Imagini din aceeasi galerie
  • Lacul Gura Apelor. Parcul Național Retezat. FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL. 1
  • Lacul Gura Apelor. Parcul Național Retezat. FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL.
  • Lacul Gura Apelor. Parcul Național Retezat. FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL. 2
  • Lacul Gura Apelor. Parcul Național Retezat. FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL. 3
  • Lacul Gura Apelor. Parcul Național Retezat. FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL. 5
  • Lacul Gura Apelor. Parcul Național Retezat. FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL. 6
  • Lacul Gura Apelor. Parcul Național Retezat. FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL.7
  • Lacul Gura Apelor. Parcul Național Retezat. FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL. 8
  • Lacul Gura Apelor. Parcul Național Retezat. FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL. 9
  • Lacul Gura Apelor. Parcul Național Retezat. FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL. 10
  • Lacul Gura Apelor. Parcul Național Retezat. FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL. 11
  • Lacul Gura Apelor. Parcul Național Retezat. FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL. 12
  • Lacul Gura Apelor. Parcul Național Retezat. FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL. 13
  • Lacul Gura Apelor. Parcul Național Retezat. FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL. 14
  • Lacul Gura Apelor. Parcul Național Retezat. FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL. 15
  • Lacul Gura Apelor. Parcul Național Retezat. FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL. 16
  • Lacul Gura Apelor. Parcul Național Retezat. FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL. 17
  • Lacul Gura Apelor. Parcul Național Retezat. FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL. 18
  • Lacul Gura Apelor. Parcul Național Retezat. FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL. 19
  • Lacul Gura Apelor. Parcul Național Retezat. FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL. 20
  • Lacul Gura Apelor. Parcul Național Retezat. FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL. 21
  • Lacul Gura Apelor. Parcul Național Retezat. FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL. 22
  • Lacul Gura Apelor. Parcul Național Retezat. FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL. 23
  • Lacul Gura Apelor. Parcul Național Retezat. FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL. 24
  • Lacul Gura Apelor. Parcul Național Retezat. FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL. 25
  • Lacul Gura Apelor. Parcul Național Retezat. FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL. 26
  • Lacul Gura Apelor. Parcul Național Retezat. FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL. 27
Distribuie imaginea
citeste totul despre: