VIDEO Inventarul dezastrului în Cetatea Costeşti, la două decenii de la clasarea în UNESCO: zeci de blocuri antice distruse iremediabil, niciun vinovat

Cât de devastată a ajuns Cetatea dacică de la Costeşti

Una dintre marile cetăţi dacice din România a ieşit din iarnă mai degradată ca niciodată. Nimeni nu îşi asumă răspunderea pentru distrugerile de la Costeşti.

GALERIE FOTO

Cetatea dacică de la Costeşti, învecinată Sarmizegetusei Regia, a împlinit două decenii deceniu de când a fost inclusă în patrimoniul mondial UNESCO, al celor mai importante obiective culturale din lume. Situaţia ei este, însă, dezastruoasă, iar autorităţile statului român nu au întreprins demersuri pentru a o remedia. Cetatea aflată în Munţii Orăştiei a ieşit din iarnă mai degradată ca niciodată. Zeci de blocuri de calcar vechi de două milenii s-au dislocat din cele două foste palate ale sale (turnurile locuinţă), au fost sfărmate şi prăvălite şi chiar distruse iremediabil.

Trunchiurile grele de copaci, smulse din rădăcini, s-au prăbuşit peste cele patru temple din sit şi peste turnurile de apărare, iar panourile informative montate de peste un deceniu au fost rupte şi ele. Cetatea nu are trasee de vizitare amenajate, iar indicatoarele monumentelor lipsesc aproape în totalitate. Lipsa pazei a dat naştere unor situaţii bizare: în preajma unui presupus templu antic, oaspeţii necunoscuţi ai cetăţii şi-au construit propriul altar din pietre dispuse într-un cerc, transformând locul într-unul pentru ritualuri. Mai multe vestigii sunt vandalizate, însă reprezentanţii Direcţiei Judeţene de Cultură Hunedoara nu îşi asumă răspunderea pentru situaţia sitului UNESCO.

„Proprietarul este statul român. Am trimis rapoarte despre ea, dar nu în anul acesta”, a fost răspunsul telefonic primit de la Angela Bălos, reprezentantă a Direcţiei Judeţene pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional, care însă a refuzat să ofere telefonic mai multe detalii despre situaţia aşezării.

 

 
Şir de probleme

Deşi se numără printre cele mai atractive destinaţii turistice din Hunedoara şi este impresionantă prin vestigiile sale, cetatea Costeşti a fost remarcată în ultimii ani mai mult prin incidente neplăcute. Iată câteva dintre acestea:

Septembrie 2015 – cetatea dacică a fost vandalizată de căutătorii de comori, care au săpat peste 100 de gropi în incinta ei şi au scormonit inclusiv în turnurile locuinţă.

Ianuarie 2016 – cetatea dacică a fost din nou vandalizată. De această dată pe turnurile ei au fost scrijelit numele „Sfântul Gyurcan”, iar localnicii susţineau că nu era prima oară se întâmpla acest lucru.

Octombrie 2016 – vacile localnicilor au fost lăsate să pască în voie printre vestigiile cetăţii, lăsându-şi urmele în „turnurile gemene” ale sitului UNESCO.

Decembrie 2018 – pe lângă distrugerile vizibile, cetatea a devenit mormânt pentru animale. Pe zidurile unuia dintre cele două „palate” ale cetăţii Costeşti a zăcut mai multe zile leşul unui câine care, cel mai probabil, îşi găsise adăpost în turnul locuinţă.

Vechea cetate din Munţii Orăştiei
Cetatea Costeşti este considerată de arheologi drept cea mai veche aşezare dacică din Munţii Orăştiei. A fost ridicată în vremea regelui Burebista şi a servit ca fort militar, dar şi ca reşedinţă pentru căpeteniile strămoşilor noştri. A fost devastată în anii războaielor de cucerire a Daciei de către romani (101 - 106). Mai multe dintre construcţiile sale (două turnuri locuinţă, bastioane, patru sanctuare, ruinele unei cisterne de apă, ziduri) sunt vizibile şi în prezent, deşi s-au degradat, mai ales în ultimii ani. Cele mai ample lucrări de consolidare şi conservare a monumentului istoric au avut loc la începutul anilor 1980, potrivit unui proiect elaborat de arheologi şi de Institutul de Proiectări Hunedoara. Atunci au fost montate acoperişurile de protecţie pentru cele două turnuri locuinţă. Tot atunci a fost refăcută scara de piatră din vecinătatea unuia dintre turnuri. Zidul de piatră al cetăţii a fost conservat, iar zidăria a fost completată cu blocuri de piatră din exploatarea de la Podeni. Spre deosebire de Sarmizegetusa Regia, în Costeşti s-au folosit puţine blocuri pentru a completa locurile unde acestea au lipsit sau au fost distruse. A fost realizat un sistem de scurgere al apelor pluviale, iar arheologii au propus chiar realizarea unui lapidariu, cu replici de unelte şi obiecte de uz curent din vremea dacilor, care să mobileze incintele celor două turnuri.


Vă recomandăm şi:

Fenomenul straniu din Sarmizegetusa Regia, înaintea solstiţiului de iarnă. Cum se înfăţişează capitala Regatului Dac

Marile secrete ale cetăţii dacice din Hunedoara. Cimitirul ciudat al copiilor din grădina castelului şi mormintele „lupilor daci“ îngropaţi lângă arme

Cetăţile dacice vandalizate: Consiliul Judeţean deplânge soarta monumentelor UNESCO şi cere administrarea lor

Imagini din aceeasi galerie
Distribuie imaginea

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: