VIDEO Enigmele bisericii medievale cu cele mai vechi picturi din ţară. Aşezarea UNESCO a fost loc de rugăciune pentru ortodocşi, catolici şi reformaţi
0
Biserica medievală din Sântamaria Orlea datează din secolul al XIII-lea, iar de-a lungul existenţei sale a servit drept loc de rugăciune comunităţilor de catolici, ortodocşi şi calvini reformaţi din Ţara Haţegului.
Ridicată în secolul al XIII-lea, biserica medievală din Sântamaria Orlea se numără printre cele mai vechi biserici din spaţiul românesc. În interiorul ei se găsesc cele mai vechi picturi murale din bisericile ţării.
Potrivit istoricilor, de-a lungul timpului a fost loc de rugăciune şi de slujbe religioase pentru credincioşii ortodocşi, catolici, reformaţi şi calvini. În prezent, aparţine comunităţii reformate şi se numără printre cele mai populare atracţii turistice din Ţara Haţegului. Este căutată mai ales de oaspeţi maghiari ai locului, spune Nicu, omul care o are în grijă. Administratorul bisericii medievale povesteşte că în anii de comunism, până în 1985, aşezarea fusese abandonată, iar casa parohială din curtea acesteia fusese ocupată abuziv de o familii de romi care au devastat-o şi au transformat-o într-o ruină.
„Atunci, împreună cu 64 de soldaţi de la unitatea din zonă am început restaurarea ei. Podul şi acoperişul au fost reparate, mobilierul şi băncile originale au fost spălate şi curăţate, la fel şi podelele din piatră romană, murdărite de animale, iar oamenii care nu aveau ce căuta în ea şi intrau doar pentru a face distrugeri nu au mai fost lăsaţi înăuntru”, spune Nicu, omul care are cheile bisericii.
Biserica nu a fost inclusă în ultimele decenii în proiecte de restaurare, dar unicitatea ei a adus-o pe lista indicativă a monumentelor de patrimoniu UNESCO, alături de alte cinci biserici cneziale din judeţul Hunedoara (Strei, Streisângeorgiu, Ostrov, Densuş, Gurasada).
„Pe un loc ridicat la marginea satului şi a şoselei care duce spre Haţeg se înalţă biserica aparţinătoare azi confesiunii reformate. Ea este împrejmuită cu un zid construit din piatră brută, de o înălţime care variază între 2 şi 3,5 metri şi cu o grosie de circa 0,5 metri. Înăuntrul acestui zid se află biserica, înconjurată de cimitirul vechi, iar alături a fost ridicată casa parohială. Materialul de construcţie al bisericii constă din piatră de talie şi brută, îmbrăcată în tencuială, căzută însă în multe părţi. Ligamentul este un mortar gros”, o descria istoricul Virgil Vătăşianu, în volumul „Vechile biserici de piatră româneşti din judeţul Hunedoara” (1930). Între timp, casa parohială a bisericii a fost ruinată, iar biserica s-a degradat, o dată cu picturile ei preţioase.
Originile misterioase ale bisericii
Istoricul de artă a cercetat originile bisericii medievale şi a ajuns la concluzia că a fost folosită atât de ortodocşi, cât şi de romano-catolici şi reformaţi. Picturile şi inscripţiile sale oferă date despre originile ei.
„Mă mulţumesc deocamdată să notez că Nicolae Iorga confirmă existenţa ambelor feluri de inscripţii, atât a celei chirilice, cât şi a celor latine şi să notez că dacă se discută din acest punct de vedere aparţinerea confesională a bisericii, ea nu poate fi reclamată originalmente decât pentru cultul greco-ortodox, deoarece o trecere de la legea grecească la cea latină e nu numai posibilă, dar aproape naturală pe vremea domniilor lui Ludovic cel Mare şi a lui Sigismund, care încercau cu tot chipul să-i convertească pe orientali la legea apuseană. Din contră, o trecere a unei biserici latine în mâinile ortodocşilor, chiar şi numai pentru un timp scurt, e cu desăvârşire exclusă, iar unei inscripţii chirilice într-o biserică romano-catolică nu i se poate da nicio explicaţie”, scria Virgil Vătăşianu.
Ctitorie a cnezilor Cândea
Istoricul adauga că un element care ar putea determina originea bisericii este faptul că aceasta se află în vecinătatea ruinelor unui castel al familiei nobiliare Kendeffy. „Ctitoria bisericii trebuie astfel atribuită acestei familii, pe care o vom mai întâlni de altfel în legătură cu ruina de biserică de sub Cetatea Colţei. Familia Hendeffy a stăpânit de fapt, din vechime, satul Sântămărie. Cel mai vechi document care ne vorbeşte despre acest sat datează din 1363”, informa Virgil Vătăşianu.
Familia Kendeffy a purtat la origine numele de Cândea sau Cânde şi a fost atestată ca fiind prima familie de nobili români cunoscută după nume în Ardeal, scria istoricul Victor Montogna. Originea nobililor care au stăpânit ţinuturi întinse din Transilvania a stârnit controverse. Unii istorici au susţinut că, la fel ca şi Iancu de Hunedoara, cnejii din familia Cândea, maghiarizaţi sub numele de Kendeffy în secolul al XV-lea, au fost de origine cumană. Documentele vechi îi atestă din secolul al XIII-lea, de când a fost datată şi Cetatea Colţ, ale căror ruine de la poalele Retezatului ar fi aparţinut cnejilor.
Cele mai vechi picturi bisericeşti din ţară
Biserica a fost construită în stil romanic târziu, între anii 1270 şi 1280, şi a deservit iniţial unei comunităţi de colonişti catolici din vecinătatea Haţegului. Mai târziu, până la mijlocul secolului al XVI-lea, a fost loc de rugăciune al creştinilor ortodocşi, care au şi pictat-o în stil bizantin. Picturile ei murale datează de la începutul anilor 1300 şi sunt cele mai vechi din ţară, potrivit specialiştilor.
„Frumoase majuscule de stil gotic timpuriu, parţial şterse, permit reconstituirea următorului text: H(I)S(T)A ECC(LESIA EST D)EDICAT(A) PRO (HONORE) BE(A)TE G(ENITRICIS) AN(N)O D(OMI)NI MC(CCO)U N D(E)C(I M)O, „Această biserică a fost Închinată spre cinstea Fericitei Născătoare, Anul Domnului 1311". Este meritul lui Entz Geza de a fi publicat pentru prima oară această inscripţie, subliniind că atât tipul de literă cât şi stilul picturilor elimină posibilitatea altei lecturi. Lucrând independent la descifrarea inscripţiei de mai sus, am ajuns la acelaşi rezultat, ceea ce confirmă lectura lui Entz şi ipoteza profesorului V. Vătăşianu care propusese datarea în prima jumătate a secolului al XIV-lea. Rezultă de aici că ansamblul de picturi din naosul bisericii din Sântămărie Orlea este cel mai vechi din câte ni se păstrează în ţară, devansând cu jumătate de veac pe cel existent în biserica domnească Sf. Nicolae din Curtea de Argeş”, informa istoricul de artă Vasile Drăguţ, în lucrarea „Picturile bisericii din Sîntă Mărie Orlea - cel mai vechi ansamblu mural din ţara noastră” (1971).
Vă recomandăm să citiţi şi:
Se încarcă comentariile...
