VIDEO Dezastrul de pe Drumul Judeţean 668 A spre cetatea dacică Piatra Roşie şi Peştera Cioclovina
0
Starea dezastruoasă în care a ajuns Drumul Judeţean 668 A spre Cetatea dacică Piatra Roşie şi Peştera Cioclovina este ignorată de autorităţi.
Localnicii din satele de pe Valea Luncanilor s-au plâns de nenumărate lor că Drumul Judeţean 668A, folosit de turişti pentru a ajunge în Parcul Natural Grădiştea Muncelului – Cioclovina a ajuns într-o stare dezastruoasă.
Drumul Judeţean 668A este singura cale de acces auto spre cetatea dacică Piatra Roşie şi spre Peştera Cioclovina, două dintre cele mai populare atracţii din Parcul Natural Grădiştea Muncelului Cioclovina.
Turiştii care vor să ajungă în locurile aflate la circa 20 de kilometri de oraşul Călan sunt nevoiţi să parcurgă un traseu plin de capcane. Problemele încep de la ieşirea din satul Boşorod, unde drumul judeţean a rămas neasfaltat pe un sector de circa cinci kilometri, care traversează localitatea Luncani Vale.
Drumul de pământ este plin de gropi, iar la intrare în sat, torenţii de pe râul Luncani au muşcat din terasament, lăsând o gaură uriaşă în urma lor.
Sectorul primejdios nu a fost nici măcar semnalizat, astfel că şoferii riscă să ajungă cu maşinile în albia râului. Şi în alte locuri de pe traseu, viiturile au produs pagube, iar oamenii se plâng că sesizările pe care le-au făcut la Consiliul Judeţean Hunedoara au fost ignorate, drumul nefiind considerat unul prioritar pentru autorităţi. De la ieşirea din Luncani, traseul DJ 668 A continuă pe un sector de circa doi - trei kilometri acoperit cu asfalt, până la poalele cetăţii dacice Piatra Roşie şi la intrarea în satul Cioclovina. Apoi drumul „turistic” este din nou aproape impracticabil, până la capătul său, în apropiere de peşterile de la Cioclovina. „Am ajuns la disperare, pentru că nu suntem luaţi în seamă, în ciuda reclamaţiilor pe care le-am tot făcut în ultimii ani. Am cerut asfaltarea sau măcar repararea acestui drum, pe care ne distrugem maşinile şi care s-a rupt de mai multe ori în timpul ploilor, iar noi am rămas izolaţi. Am fost ignoraţi de autorităţi, chiar şi după ce drumul a fost devastat de viituri”, spune Mircea, un localnic din Luncani Vale.
Cetatea dacică Piatra Roşie
Cetatea dacică Piatra Roşie se află în Munţii Orăştiei, pe o culme de pe Valea Luncanilor, la circa 20 de kilometri de oraşul Călan, pe DJ 668. Potrivit unor istorici, cetatea misterioasă a fost construită în vremea regelui Burebista şi a dominat Platoul Luncanilor timp de un secol şi jumătate, fiind distrusă apoi de legiunile romane, în drumul lor spre Sarmizegetusa Regia. Piatra Roşie avea două incinte fortificate, ridicate în perioade diferite şi întinse pe o suprafaţă de 1,2 hectare. În Piatra Roşie au fost descoperite mai multe scuturi de fier antice, bogat împodobite cu reprezentări ale unor animale mitologice. Unele dintre aceste piese au ajuns pe piaţa neagră a antichităţilor, iar statul român a făcut eforturi mari pentru a le recupera. De asemenea, arheologii au găsit un artefact preţios, considerat un bust din bronz al zeiţei Bendis.
Peştera omului preistoric
Peştera Cioclovina se numără printre atracţiile principale de pe teritoriul Parcului Natural Grădiştea Muncelului Cioclovina, o rezervaţie care cuprinde şi siturile cetăţilor dacice din Munţii Orăştiei. Peştera este accesibilă însă numai specialiştilor în speologie, iar turiştii o pot vedea numai în segmentul de la intrare. Ea oferă un peisaj spectaculos, însă vizitatorii ei se pot pune în pericol dacă intră în ea, susţin speologii. În peştera săpată în munte de apele izvorului Ponorici au fost găsite urme de locuire din prima epocă a fierului, dar şi un craniu uman vechi de circa 30.000 – 40.000 de ani. Craniul de homo sapiens sapiens a fost descoperit în jurul anului 1911 în timpul exploatărilor de guano, îngrăşământ provenit de la lilieci.
Vă recomandăm să citiţi şi:
FOTO Priveliştile copleşitoare ale cetăţii dacice Piatra Roşie: „Viaţa pulsează în fiecare frunză”
Se încarcă comentariile...
