Cea mai bizară cetate dacică: povestea celor două relee de telefonie din mijlocul aşezării de pe Dealul Sânpetru

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Locul vechii cetăţi nu a fost cercetat decât sumar, în schimb aici au fost amplasate releele, fără descărcare arheologică. FOTO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL.
Locul vechii cetăţi nu a fost cercetat decât sumar, în schimb aici au fost amplasate releele, fără descărcare arheologică. FOTO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL.

Aşezarea dacică de pe Dealul Sânpetru, în vecinătatea căruia a fost construit Castelul Corvinilor, a rămas puţin cunoscută turiştilor, iar cei care află despre existenţa ei, în afara rămăşiţelor şantierului arheologic găsesc aici două relee de telefonie.

Mai puţin cunoscută decât cetăţile dacice din Munţii Orăştiei, aşezarea de pe Dealul Sânpetru a avut un rol important în istoria strămoşilor noştri, susţin arheologii.

„Existenţa comunităţii dacice de aici trebuie legată de resursele de fier, situate în vecinătate, la Teliuc şi Ghelari. Pe pantele estice ale Dealului Sânpetru am identificat urmele unor comunităţi din epoca dacică, cu contexte care se datează între sfârşitul secolului II î.Hr. şi cucerirea romană. Este foarte clar că romanii au ocupat înălţimea, au amenajat un punct de apărare acolo, probabil o mică fortificaţie, care însă a fost distrusă în Evul Mediu”, informa Cristian Roman, directorul Castelului Corvinilor, implicat în cercetările arheologice efectuate în ultimii ani pe Dealul Sânpetru.

În zona fostei aşezări de pe Dealul Sânpetru au fost descoperite urme ale unor locuinţe, garduri, gropi, vetre şi cuptoare, dar şi numeroase artefacte, care au condus la concluzia că înălţimea a jucat un rol important pentru comunităţile locale din Antichitate şi că acestea aveau reflexul grandiosului, susţineau istoricii.

Releele din mijlocul cetăţii dacice a Hunedoarei

Doar aproximativ cinci procente din suprafaţa de peste jumătate de hectar a vechii cetăţi a fost cercetată, spun specialiştii în arheologie. În schimb, în anii 1980 şi în 2006, au fost amplasate aici două relee de telefonie, ambele fără descărcare arheologică. Astfel a ajuns aşezarea antică de pe Dealul Sânpetru „în apoca modernă”. În prezent, cei care urcă pe Dealul Sânpetru găsesc urmele fostelor şantiere arheologice şi ale decopertărilor efectuate de specialişti, unele în imediata apropiere a releelor.

image
image
image

Vă recomandăm să citiţi şi:

VIDEO Secretele cetăţii Costeşti: templele antice din pădure şi „palatele dacice” fac din locul neglijat un colţ de Rai

Cea mai veche cetate dacică din Munţii Orăştiei îşi primeşte vizitatorii într-o atmosferă de poveste. Chiar dacă autorităţile nu s-au îngrijit de soarta ei, aşezarea antică de la Costeşti oferă încă numeroase motive de satisfacţie celor care o explorează.

Blestemul aurului dacic loveşte satele prospere din umbra Sarmizegetusei Regia

Costeşti şi Grădiştea de Munte, două sate învecinate, înfiinţate la poalele cetăţilor dacice din Munţii Orăştiei, au ajuns printre cele mai înstărite localităţi ale Hunedoarei, judecând după mulţimea de pensiuni şi vile apărute în ultimii ani. Problemele s-au ţinut în lanţ, însă, pentru săteni, mulţi dintre ei fiind cercetaţi în repetate rânduri pentru infracţiuni legate de furtului artefactelor preţioase.

Enigmele matriţei din Sarmizegetusa Regia: de unde provin lupii înaripaţi şi ce simbolizează fioroşii grifoni, ilustraţi pe artefactul antic, unic în lume

Matriţa de la Sarmizegetusa Regia, considerată printre cele mai valoroase piese arheologice descoperite în ultimele decenii în România, ascunde enigme care până în prezent nu au putut fi descifrate.

Hunedoara



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite