VIDEO Bisericile unicat din aceeaşi curte, în pericol. Soarta tristă a Rotondei, locul sfânt al templierilor întorşi din Cruciade
0Aproape nouă secole au trecut de la ridicarea Rotondei, biserica medievală a cavalerilor templieri întorşi din Cruciade. Monumentul istoric cu poveste neobişnuită, dar şi biserica reformată veche de cinci secole, aflată la câţiva paşi de el, au ajuns într-o stare de degradare extremă.
O suprafaţă tot mai mare din tencuiala scorojită s-a desprins din zidurile Rotondei din Geoagiu, cea mai veche biserică medievală din ţară – ridicată de cavalerii templieri în secolul al XI-lea, la întoarcerea din Ierusalim. Fenomenul a lăsat dezeveliţi pereţii din cărămidă romană, măcinată de intemperii.
Ploaia pătrunde prin ochiurile tot mai dese ale acoperişului vechi de şindrilă, ridicând igrasia în interiorul văruit ai capelei. Bucăţi de mortar şi tencuială căzute înconjoară zidul aşezării vechi de nouă secole, spre nemulţumirea turiştilor care îi trec pragul. De peste un deceniu, când au fost încheiate ultimele cercetări arheologice, specialiştii atrăgeau atenţia asupra pericolului care pândea monumentul istoric.
„Starea de degradare continuă a edificiului, remarcată de noi numai în ultimii 12 ani, reclamă insistent luarea unor măsuri în consecinţă, dar repetatele noastre demersuri făcute în decursul timpului nu s-au bucurat nicăieri de receptivitate”, informa arheologul Gheorghe Petrov, în raportul cercetărilro arheologice, din 2004.
Din anii 1990, când arheologii trăgeau primele semnale de alarmă cu privire la soarta ei, şi până în prezent, Rotonda nu a mai fost reabilitată.
Biserica reformată, cu turnul crăpat
La câţiva paşi de ea, în aceeaşi curte de pe o străduţă lăturalnică a oraşului Geoagiu, un alt monument unic împărtăşeşte aceeaşi soartă. Biserica reformată din secolul al XVI-lea, ridicată în stilul gotic şi împodobită cu monumente funerare şi vestigii romane se înfăţişează turiştilor cu zidurile scorojite şi o crăpătură imensă în turn. Aici mai au loc slujbe o dată pe lună, pentru cei patru – cinci vârsnici, enoriaşi ai bisericii reformate. Cele două monumente istorice sunt îngrijite de Centrul de Tineret din Geoagiu, care îşi are sediul în fosta casa parohială din aceeaşi curte.
Lucrări ample de reabilitare pot fi realizate doar de Eparhia din Ardeal. Un astfel de proiect este aşteptat de câţiva ani să fie realizat.
„Noi doar avem grijă de cele două monumente, dar pe plan administrativ nu putem face nimic pentru ele, nefiind proprietari. De câţiva ani, se lucrează la un proiect pentru reabilitarea Rotondei, însă, din câte ştiu constructorii sunt la faza de documentaţie, au fost făcute măsurători topografice, dar lucrăriel de reabilitare nu au început”, spune Zoltan Takács, adinistratorul Centrului de Tineret.
În urma cercetrilor arheologice efectuate la Rotonda în anii 1990 şi 2000, au fost descoperite peste 200 de morminte, majoritatea din Evul mediu, cel mai vechi mormânt cercetat fiind datat cu ajutorul unei monede emise în vremea domniei regelui Ladislau I al Ungariei (1077-1095), se arată în raportul publicat în Cronica Cercetărilor Arheologice.
Vă recomandăm şi:
Băile termale de la Geoagiu au o vechime de circa două milenii, iar în Antichitate, locul era o aşezare luxoasă, destinată celor bogaţi. O dovedesc cele 11 plăcuţe votive din aur şi numeroasele altare dedicate zeităţilor şi nimfelor, care au fost descoperite în ultimele decenii sub ruinele fostului complex de ape termale. Atât pentru istorie, dar mai ales pentru apa de calitate, zeci de mii de români ajung anual în staţiunea Geoagiu.
Folosite ca ofrande aduse zeilor, în Antichitate, 11 plăcuţe din aur nativ, dintre care opt au fost descoperite în termele daco-romane de la Germisara, iar trei aparţin aceleiaşi zone, dar provenienţa lor este contestată, se numără printre comorile uimitoare de pe teritoriul României.
Cele mai preţioase comori arheologice descoperite în cetatea dacică Piatra Roşie din Munţii Orăştiei sunt o serie de scuturi antice, bogat împodobite cu reprezentări ale unor animale mitologice. Unele dintre aceste piese au ajuns pe piaţa neagră a antichităţilor, iar statul român a făcut eforturi mari pentru a le recupera.
Se încarcă comentariile...
