VIDEO Cum este batjocorită aşezarea dacică de la Feţele Albe. Fostul cartier al Sarmizegetusei Regia, lăsat de izbelişte
0O aşezare misterioasă din vecinătatea Sarmizegetusei Regia a fost devastată sistematic. Ruinele „cartierului” fostei capitale a Regatului Dac au devenit locuri de rugăciune pentru călătorii care nu au mai fost lăsaţi să practice ritualuri în situl UNESCO de la Sarmizegetusa. În Feţele Albe, vizitatorii lasă candele folosite la rugăciuni, îşi fac altare şi iau ca amintire bucăţi din ziduri.
Feţele Albe a fost considerat de arheologi un cartier al capitalei Regatului Dac de la Sarmizegetusa Regia. Fosta aşezare civilă şi ruinele templelor ei se află la circa trei kilometri de incinta sacră a Sarmizegetusei Regia. Numele locului misterios a dat naştere unor legende.
Se spune că în Feţele Albe au locuit preotesele zeiţei Bendis (cunoscută ca sau confundată cu Artemis, Luna sau Diana) – divinitatea nopţii, a incantaţiilor şi a farmecelor. Arheologii hunedoreni susţin că nu există dovezi că acolo au trăit preotese femei şi că ar fi practicat ritualuri arhaice, numele locului fiind o denumire provenită din trecut, obişnuită pentru versanţii de munte expuşi spre soare.
Ruinele de la Feţele Albe
În Feţele Albe au fost descoperite conducte antice, obiecte din ceramică pictată, iar fosta aşezare dacică este considerată unul dintre locurile fascinante din Munţii Orăştiei, prin poziţionarea sa în apropiere de Sarmizegetusa şi prin bogăţia arheologică. Cartierul de la Feţele Albe a fost lăsat de izbelişte, iar pentru că de aproape trei ani amatorii de ritualuri religioase sau ezoterice nu mai au voie să se manifeste în Sarmizegetusa Regia, locul din pădure a devenit noua destinaţie a acestora.
„Cetatea” de la Feţele Albe nu este păzită şi nici îngrijită, iar turiştii au lăsat aici urme ale focurilor de tabără, candele aşezate pe zduri, iar unii dintre ei au smuls pietrele care compuneau vechile sanctuare. Alţi vizitatori au luat bucăţi din blocurile de calcar vechi de două milenii şi şi-au ridicat propriile lor sanctuare sau locuri de repaos. În Feţele Albe se văd urmele lăsate de cei care au scormonit printre zidurile ei în căutarea „norocului”. Anul trecut, un presupus căutător de comori a fost descoperit sondând terenul de la Feţele Albe, în noaptea de Sânziene, când potrivit legendei „flăcările bat pe comori”.
Sub asediu
Natura a devastat şi ea rămăşiţele aşezării antice de la Feţele Albe. Rădăcinile fagilor seculari au dislocat zidurile vechi de două milenii, iar trunchiurile prăbuşite au spart blocurile de calcar. Pădurea îngroapă marea parte a Feţelor Albe, iar indicatoarele spre locul misterios lipsesc, cu excepţia celui din drum. La Feţele Albe turiştii pot ajunge dacă pornesc pe cărarea abruptă în pădure, care porneşte de la şosea, cu trei kilometri înainte de Sarmizegetusa Regia.
Feţele Albe se află la circa 40 de minute de mers pe jos, de la şosea, pentru cei care urmează poteca, însă la locul fostului cartier al Sarmizegetusei Regia se poate ajunge şi pe alte trasee.
În ultimii ani, nicio autoritate din judeţul Hunedoara nu a intervenit pentru a proteja aşezarea antică de la Feţe Albe. Reprezentanţii Consiliului Judeţean Hunedoara anunţau în urmă cu un an că vor face demersuri pentru a prelua în administrare şi Feţele Albe, alături de alte cetăţi din zona Orăştiei. Dacă acest lucru va fi posibil, aşezarea va fi îngrijită, se va amenaja şi se va marca traseul spre ea şi vom avea grijă ca monumentele să nu mai fie deteriorate
Ruinele neglijate de la Feţele Albe
Potrivit istoricilor, aşezarea civilă de la Feţele Albe a fost un mare cartier al capitalei Daciei pre-romane din vremea lui Decebal. În acest punct există un complex de construcţii dacice, dispuse pe patru terase, toate amenajate de mâna omului. Există şi o a cincea terasă, dar pe care nu sunt construcţii.
„Distrugerea lor poate fi plasată în anul 102 şi pusă pe seama armatelor romane care, în cursul primului război dacic cu Traian, au ajuns până lângă Sarmizegetusa. Distrugerea lor definitivă a avut loc în anul 106“, au concluzionat istoricii Hadrian Daicoviciu şi Ioan Glodariu, în studiul dedicat monumentelor de la Feţele Albe. Acoperită aproape în totalitate de pădure, aşezarea a cuprins, în cele aproape trei secole de existenţă, zeci de locuinţe şi cel puţin două temple, dar şi un sistem de captare a apei prin conducte. Toate au fost incendiate şi demolate în timpul celui de-al doilea război de cucerire a Daciei, purtat de romani, iar de atunci vechea aşezare a rămas parasite, informau istoricii.
Vă recomandăm şi:
Sarmizegetusa Regia a rămas singura aşezare antică din Munţii Orăştiei unde turiştii nu mai sunt lăsaţi să se urce cu picioarele pe monumente. În cazul celorlalte cetăţi, vizitatorii nu au fost împiedicaţi să provoace distrugeri, iar rezultatul este vizibil: focuri de tabără în incintele sacre, scrijelituri şi devastări. În Sarmizegetusa, dar şi în alte cetăţi, forţele naturii au afectat iremediabil integritatea unor monumente.
Aşezarea dacică de la Costeşti, inclusă între cetăţile antice din Munţii Orăştiei aflate în patrimoniul UNESCO, a fost din nou vandalizată, după ce în urmă cu câteva luni aici au fost săpate zeci de gropi, cel mai probabil, de către căutătorii de comori. De această dată, unul dintre turnurile monumentului a fost vandalizat, iar localnicii oferă recompensă celor care îl vor depista.
Parcul Natural Grădiştea Muncelului-Cioclovina cuprinde în întinderea sa de aproape 38.000 de hectare unele dintre cele mai importante aşezări antice de pe teritoriul României: cinci cetăţi dacice aflate în Patrimoniul UNESCO. „Perla“ ariei protejate din judeţul Hunedoara este Sarmizegetusa Regia, capitala Daciei pre-romane.
Iulian Ceia, omul care a coordonat grupările traficanţilor de comori dacice, este de doi ani pe lista urmăriţilor internaţional, după ce Înalta Curte l-a condamnat la închisoare în dosarul tezaurelor din aur furate din Munţii Orăştiei. „Pionul“ a reuşit să se sustragă legii încă din 2014, iar odată cu dispariţia lui au rămas nedezlegate şi multe dintre misterele comorilor rămase nerecuperate de autorităţi.
Comorile ascunse de regele Decebal, înainte ca romanii să fi pus stăpânire peste cetăţile sale, au stârnit fascinaţia istoricilor. Cele mai importante relatări despre desoperirile întâmplătoare ale aurului dacilor provin din urmă cu aproape cinci secole. Se spune că atunci un tezaur impresionant de monede şi piese antice din aur a fost găsit de câţiva pescari, în albia râului Strei.
Ţinutul cetăţilor dacice a fost dintotdeauna un loc al misterelor şi al legendelor. În zona Sarmizegetusei Regia, oamenii au păstrat istorisiri vechi, despre aurul ascuns de strămoşi în munţi, iar descoperirea fiecărei comori a stârnit şi mai mult fantezia localnicilor. Istoricii au consemnat, de asemenea, poveştile vechilor căutători de comori, din secolele trecute.
Matriţa dacică scoasă la iveală de furtuna din noaptea de Sânziene, în urmă cu doi ani, în Sarmizegetusa Regia, va fi expusă marţi la Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva. Piesa este considerată un obiect unic şi foarte valoros, care poate oferi amănunte importante despre viaţa strămoşilor noştri, care au locuit în cetăţile dacice.
Se încarcă comentariile...
