VIDEO Barajul Retezat s-a transformat radical. De ce a ajuns colosul din munţi la o cotă nemaiîntâlnită
0
Barajul Gura Apelor (Gura Apei) din Retezat trece prin transformări radicale. Nivelul apei este mai ridicat ca niciodată şi va mai creşte cu câţiva metri.
Întreaga privelişte a barajului Retezat s-a schimbat după ce administratorii amenajării hidroenergetice au decis umplerea acestuia.
Nivelul Lacului Gura Apelor (Gura Apei) – Retezat a crescut în ultimele luni la o cotă la care nu a mai fost în aproape întreaga istorie a sa, iar întinderea albastră a înghiţit cea mai mare parte din malurile folosite ca locuri de agrement pentru pescari. Şi va mai creşte cu cel puţin trei metri, până la cota 1.072. Barajul se află în proces de umplere în pregătirea unui proiect de retehnologizare a hidrocentralei Râul Mare – Retezat, estimat la 80 de milioane de euro şi derulat de Hidroelectrica.
„Râul Mare – Retezat este următorul proiect de anvergură, este un proiect pe care ni-l dorim foarte mult şi care depinde de umplerea barajului de la Râul Mare, proces care a început anul trecut, pentru a stabili nivelul de plecare al echipamentelor noii centrale. Vorbim de o înlocuire totală a echipamentelor din centrală şi o creştere a puterii ei la circa 350 MW. Ne dorim ca ea să fie principala centrală pe servicii de sistem, echilibrare şi asigurarea energiei consumului în vârf. Depindem de vreme, de nivelul de umplere a lacului şi de precipitaţii. Umplerea va fi reluată în primăvara anului viitor. Pregătim lacul pentru viitura de primăvară, ca odată cu ea să ajungem la cota finală de 1.072 - nivel normal de retenţie”, a declarat Bogdan Badea, preşedintele directoratului Hidroelectrica.
Barajul Retezat - octombrie 2019. ADEVĂRUL.
Lacul de acumulare, în decembrie 2017.
Recepţionarea barajului şi ridicarea sa la cotă este o chestiune nerezolvată de 30 de ani, a precizat Bogdan Badea. „Odată cu această umplere vom continua procesul de retehnologizare a centralei care va produce la parametrii iniţiali la care a fost gândită”, a adăugat directorul Hidroelectrica.
Povestea barajului din munţi
Barajul Gura Apelor a fost inaugurat în 16 aprilie 1986 după 11 ani în care s-a muncit la construcţia lui. În anii ’70, când autorităţile regimului comunist au decis amenajarea hidrografică, proiectul estimat atunci la 250 de milioane de dolari a stârnit controverse. Potrivit organizaţiilor internaţionale de mediu, urma să transforme ultimul râu sălbatic „într-o băltoacă a cărei apă se deversează printr-o conductă imensă, plus cicatrizarea pădurilor din vale şi a ţinutului prin activităţi de construcţii” şi să producă mari schimbări în Parcul Naţional Retezat.
Pentru realizarea proiectului demarat în 1975, statul român a cerut un ajutor de 50 de milioane de dolari de la Banca Internaţională de Reconstrucţie şi Dezvoltare. Împrumutul pe 20 de ani, plus cinci ani de graţie, a fost condiţionat şi de impactul de mediu pe care urma să îl aibă marele proiect. Statul român s-a angajatat atunci să îndeplinească mai multe condiţii în timpul lucărilor: dublarea numărului de pădurari şi paznici de vânătoare; afişe de propagandă cu atenţionări referitoare la interzicerea distrugerii vegetaţiei; lemnele necesare construcţiei trebuiau luate din locul viitorului lac de acumulare, unde pădurea era defrişată; un grup de biologi trebuiau să cerceteze terenul viitorului lac şi să extragă plantele care puteau creşte şi în afara acestei zone pentru a fi replantate; la secarea unor râuri, peştii trebuiau colectaţi şi transferaţi în lac; animalele care nu puteau ieşi din zona viitorului lac unde aveau loc lucrări trebuiau luate de zoologi şi relocate; barăcile muncitorilor trebuiau construite în afara Parcului Naţional Retezat; trebuiau să fie selectate cele mai puţin zgomotoase metode de lucru; trebuia să fie minimalizată folosirea de explozibili.
Zeci de kilometri de galerii au fost săpaţi în munte pentru a devia cursul pâraielor din Retezat spre lacul de acumulare. La acea vreme, Gura Apelor era considerat cel mai mare baraj de aroncamente şi miez de argilă din Europa. Pentru mai bine de un deceniu, mii de mineri şi constructori au fost implicaţi în cel mai mare proiect hidro-energetic realizat în istoria judeţului Hunedoara: construcţia Barajului Gura Apelor, din Masivul Retezat. Barajul Gura Apelor (sau Gura Apei) a fost construit la marginea Parcului Naţional Retezat, la capătul unui drum de 40 de kilometri ce porneşte din Haţeg şi se afundă în munte. În vremea inaugurării lui, în 16 aprilie 1986, era cel mai mare baraj de anrocamente (bolovani) şi argilă din Europa, iar potrivit reprezentanţilor Hidroconstrucţia, dimensiunile întregului baraj le întrec de trei ori pe cele ale piramidei lui Keops.
Cel mai modern sistem de foraj în anii 1980
În primii ani de la începerea construcţiei barajului, galeriile din munte au fost săpate cu unelte rudimentare. Din 1980, în premieră în România, s-a adoptat metoda de excavare mecanizată prin introducerea unei maşini de forat Robbins, cu un avans mediu de 174 de metri pe lună şi maxim de 330 de metri pe lună. Instalaţia de forat modernă a fost folosită la aducţiunea principală a barajului. Galeria subterană are o lungime de 18,5 kilometri şi o înălţime de aproape cinci metri. Pe traseul ei, colectează apele pâraielor Netiş, Bodu şi Valea Mare, pe care le revarsă în baraj. O altă aducţiune a lacului de acumulare Gura Apelor preia apele a 12 pâraie de pe versantul nordic al Retezatului, printr-un sistem de galerii subterane cu o lungime de peste 30 de kilometri. Potrivit inginerilor de la Hidroconstrucţia, iniţial s-a prevăzut captarea a 21 de afluenţi cu un debit mediu total de 5,13 metri pe secundă.
La intervenţia Academiei Române pentru prezervarea şi protejarea mediului în Parcul Naţional Retezat şi Rezervaţia Stiinţifică Retezat, s-a renunţat la nouă captări, rămânând un debit mediu de 3,80 metri pe secundă. Cele 12 pâraie captate sunt: Lanciţiu, afluent Râu Bărbat, Râu Barbat, Râul Alb, Parosul Mic, Paros, Beagu, Obârşia Nucşoarei, Nucşoara, Ciurila, afluent Râuşor şi Râuşor. Debitul lor este transportat prin aducţiunea secundară subterană la care se adaugă un canal de 329 de metri, construit în completarea ei. Ultimul tronson al aducţiunii Râuşor - Gura Apelor are o lungime de 13.780 metri şi trece prin munte, pe sub Rezervatia Ştiinţifică Gemenele - Retezat, informează Hidroconstrucţia.
Barajul uriaş de bolovani
Lacul de acumulare Gura Apelor, întins pe circa 420 de hectare, are o adâncime maximă de peste 160 de metri, iar barajul lui are o lungime de 464 de metri şi o înălţime de 168 de metri. Situat la cota 1.000 faţă de nivelul mării, barajul are o lăţime la bază de peste 550 de metri, iar la coronament de 12 metri. Barajul Gura Apelor a fost construit din aroncamente (bolovani şi pietriş), grohotiş, argilă, granit, roci stâncoase. Amenajarea hidroenergetică Râul Mare – Retezat, reprezentată barajul Gura Apelor şi hidrocentralele Retezat şi Clopotiva, are o putere instalată de 349 MW şi o energie medie multianuală de 630 de GWh. Are ca rol atât producerea de energie electrică, cât şi în regularizarea cursului Râului Mare şi atenuarea undelor de viitură. În avalul barajului, în depresiunea Haţegului, ulterior au mai fost construite nouă hidrocentrale, care au o putere instalată totală de 134,3 MW şi asigură o producţie medie anuală a energiei de 193,4 GWh.
Vă recomandăm să citiţi şi:
Se încarcă comentariile...
