VIDEO Avram Iancu, omagiat de 10.000 de oameni la Ţebea. Funar s-a supărat pe politicieni: „Nu sunt români. Au venit de pomană la mormânt”
0
O atmosferă de sărbătoare a domnit, duminică, peste satul Ţebea, unde mii de oameni au venit să-l omagieze pe Avram Iancu, eroul românilor din timpul Revoluţiei de la 1848 – 1849.
Mormântul lui Avram Iancu de la Ţebea a fost, duminică, loc de pelerinaj pentru aproape 10.000 de români, veniţi din toate colţurile ţării pentru a-l omagia pe cel supranumit „Crăişorul munţilor”. În fiecare an, în preajma zilei de 10 septembrie, data morţii eroului transilvan, satul de poalele Munţilor Apuseni devine un imens furnicar.
De la primele ore ale dimineţii, oamenii s-au revărsat spre cimitirul din Ţebea, pentru a-şi ocupa, printre cruci sau în preajma gardului care înconjoară cimitirul, un loc cât mai aproape de zona unde urmau să se desfăşoare ceremoniile. S-au împlinit 146 de de la moartea lui Avram Iancu, iar în amintirea lui a avut loc o slujbă religioasă oficiată de un sobor de preoţi, în fruntea căruia s-a aflat mitropolitul Ioan, al Banatului, o paradă militară şi, cel mai aşteptat eveniment, ceremonialul de depunere a coroanelor de flori.
La manifestări au fost prezenţi, ca reprezentanţi ai Guvernului, vicepremierul Paul Stănescu, ministrul Apărării Naţionale, Mihai Fifor, ministrul Educaţiei, Valentin Popa, şi ministrul Românilor de pretutindeni, Natalia Intotero. La depunerea coroanelor de flori la mormântul lui Avram Iancu au participat, ca în fiecare an, numeroşi politicieni, însă au lipsit liderii partidelor politice care în anii trecuţi erau oaspeţi obişnuiţi ai evenimentului: Liviu Dragnea, Ludovic Orban, Călin Popescu Tăricean sau Traian Băsescu.
Prezent la Ţebea, Gheorghe Funar, fostul primar al municipiului Cluj – Napoca şi preşedinte interimar al Partidului România Noastră, s-a arătat deranjat de absenţa şefilor PSD şi PNL precum şi de cea a preşedintelui României, Klaus Iohannis, susţinând că „nu sunt români”. De asemenea, Funar s-a declarat neumlţumit că oficialităţile care au depus coroane de flori la mormântul lui Avram Iancu nu au trecut pe acestea numele „Avram Iancu – erou naţional”. „Ei au venit de pomană la Ţebea, pentru că le-a fost ruşine sau frică să adreseze un omagiu eroului naţional Avram Iancu. Au scris pe coroane: Omagiu Eroilor Români sau Omagiu Eroilor Neamului. Noi am venit la Avram Iancu, Ispasul sau Ziua Eroilor a fost astă vară”, s-a plâns politicianul.
Ciobanul de 101 ani: „România a ajuns cu capul în pământ”
În lungul şir al pelerinilor lui Avram Iancu s-a aflat şi Ştefan Gros, un cioban în vârstă de 101 ani, cunoscut ca românul angajat cu carte de muncă la această vârstă înaintată. Baciul din satul hunedorean Vâlcele a venit la mormântul „Crăişorului Munţilor” îmbrăcat în straie populare, bucuros că poate încă să îi aducă un omagiu eroului său. „Sunt prea puţini care o duc bine. Eu o duc bine, mulţam lui Dumnezeu, căci sunt încă sănătos. Dar mă gândesc la nepoţii şi strănepoţii mei. România a ajuns cu picioarele la deal şi cu capul în pământ. Cine să fie vinovat pentru asta? Peştele se împute tot timpul de la cap”, spune Ştefan Gros.
Slujba religioasă şi ceremonialurile militare s-au încheiat la amiază, iar mulţimea s-a îndreptat apoi spre dealul din vecinătate, pentru a petrece. Aşezaţi pe iarbă, în jurul scenei, câteva sute de oameni au privit spectacolul de muzică folclorică şi patriotică. Alţii au fost invitaţi la corturile ridicate de partidele politice, pentru a primi gratuit, pa baza unor bonuri sau a înscrierii pe listă, mâncare şi băutură: mici, grătare şi bere la cortul PSD, fasole cu cârnaţi la cel al PNL Arad, virşli la cortul ALDE sau cifteluţe şi bere la cortul Partidului Socialist. Din peisajul sărbătorii de la Ţebea nu au lipsit personajele costumate în daci şi manifestaţii naţionalişti, vânzătorii de icoane cu Arsenie Boca, la mare căutare şi politicienii dornici de băi de mulţime.
Cine a fost Avram Iancu
Avram Iancu (1824-1872), omagiat la Ţebea, este considerat unul dintre marii eroi ai românilor în timpul mişcărilor revoluţionare din anii 1848 şi 1849, din Transilvania. Din toamna anului 1848 până în vara anului următor, Avram Iancu şi miile de români care făceau parte din Legiunea Auraria Gemina au fost implicaţi în mai multe operaţiuni militare pe teritoriul Transilvaniei, în special alături de armata imperială austriacă, aflată atunci în conflict cu armata ungară susţinută de secui. Cele mai sângeroase conflicte s-au dat în mai 1949 la Abrud şi în împrejurimile oraşului din Munţii Apuseni. La doar câţiva ani după încheierea Revoluţiei din 1848 – 1849, destinul său a luat o turnură tragică. Avram Iancu a fost găsit mort în dimineaţa zilei de 10 septembrie 1872, la vârsta de 48 de ani, „în tinda casei unui sărac din Baia de Criş”, scria Nicolae Iorga, după mai mulţi ani în care a avut de suferit de pe urma bolilor şi pe care i-ar fi trăit în sărăcie.
Vă recomandăm să citiţi şi:
Se încarcă comentariile...
