VIDEO Dealul Liliecilor a fost „înfrânt“ în totalitate după 5 ani. Odiseea lucrării de infrastructură rutieră care a durat cât construirea întreg Transfăgărăşanului
0
Un versant întreg, întins pe aproape doi kilometri, a fost excavat pentru a face loc uneia dintre cele mai spectaculoase lucrări de infrastructură din România ultimelor trei decenii, „Dealul Liliecilor” de pe Autostrada Lugoj – Deva, a cărui finalizare este programată la sfârşitul acestei săptămâni.
Lucrările la celebrul „deal al liliecilor”, cel mai complex şantier de pe Lotul 4 al Autostrăzii Lugoj – Deva, au ajuns la final, iar constructorii susţin că recepţia celor 22 de kilometri de autostradă va avea loc la începutul săptămânii viitoare.
„Sunt aproape 300 de oameni pe şantier, nu a plecat încă niciunul, dar lucrările au ajuns la final. Marcajele au fost făcute, dar mai trebuie puse toate sistemele de siguranţă, de finalizat parapeţii şi scurgerile de ape. Recepţia se face în 12 august, dacă beneficiarii sunt mulţumiţi de activitatea noastră”, a declarat, joi, Ştefan Şerbu, directorul de şantier. Inginerul susţine că lucrările la Lotul IV al Autostrăzii Lugoj – Deva, începute în primăvara anului 2014, puteau fi terminate în 2016, dacă nu exista problema „Dealului Liliecilor”, unde o grotă în care se adăposteau câţiva lilieci din specii comune, pentru care s-a decis relocarea, a dus la blocarea proiectului.
Finalizarea investiţiei a fost întâziată cu peste trei ani, iar unul dintre principalele motive a fost existenţa „peşterii cu lilieci”. „Numai lucrările care au fost întârziate pentru avizul de mediu şi existenţa acestor lilieci au întârziat cu trei ani finalizarea proiectului”, susţinea directorul Ştefan Şerbu.
Povestea acesteia a făcut din „Dealul Liliecilor” unul dintre cele mai dificile lucrări de infrastructură din România ultimelor decenii. A făcut ca lucrările la cei 22 de kilometri de autostradă din vestul ţării, dintre care doi pe „Dealul Liliecilor” să se întindă pe cinci ani, atât cât au durat cele la Transfăgărăşan, şoseaua de 150 de kilometri prin munţi, construită în perioada 1970 – 1974.
Problema „liliecilor” a apărut din senin
În toamna anului 2013, când Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) şi Asocierea Tehnostrade – Spedition UMB, constructorii Lotului 4 al Autostrăzii Lugoj – Deva au semnat contractul de 420 de milioane de lei pentru proiectarea şi execuţia celor 22 de kilometri de autostradă, problema „Dealului Liliecilor”, care urma să întârzie lucrările cu trei ani, nu era cunoscută. La acea vreme, pentru tronsonul dintre Deva şi Ilia al autostrăzii, exista un raport revizuit de mediu în care experţii precizau în zonă există specia de liliac comun, dar habitatul acestora nu va fi afectat.
„Specia a fost identificată în perimetrul amplasamentului studiat, însă nu anticipăm un impact semnificativ asupra populaţiei speciei, în condiţiile respectării măsurilor de protecţie propuse şi a realizării unei monitorizări complete, pe durata a minim 5 ani după realizarea construcţiei”, se arăta în raportul de evaluare a impactului de mediu. În acelaşi raport din 2013, se menţiona existenţa „Peşterii tunel”, despre care se preciza că nu se găseşte în zona de influenţă a autostrăzii şi nu va fi afectată de traficul de pe autostradă. Proiectanţii primeau recomandări să protejeze integritatea grotei care urma să fie lăsată intactă şi neafectată de lucrări, deasupra căii de rulaj.
„Se fac următoarele recomandări proiectantului în vederea protejării peşterii: • Păstrarea integrităţii cavitaţii că întreg şi a structurilor acesteia, evitând afectarea stabilităţii ei prin lucrările de realizare a investiţiei (săpături, derocări, exploatări de orice fel, explozii, alte lucrări ce pot induce vibraţii), precum şi ulterior, sub influenţa traficului de pe autostrada proiectată; • În reţeaua subterană şi în structurile aflate în directă legătură cu această, se interzice depozitarea oricăror materiale sau reziduuri; • Menţinerea parametrilor climatici ai peşterii, nemodificând regimul de ventilaţie, foarte important pentru existenţa şi localizarea „cuiburilor” de miribilit şi pentru conservarea faunei subterane; • Evitarea afectării prin orice mijloace a faunei subterane;• Asigurarea accesului specialiştilor spre cavitate şi în interiorul acesteia, neblocând şi nemodificând intrările în peştera, configuraţia ei şi elementele”, se arăta în raport.
În 2014, sesizările primite de Agenţia de Protecţie a Mediului Hunedoara cu privire la existenţa liliecilor în Peştera Tunel au dus la blocarea lucrărilor. Probleme mai existau şi la poalele versantului, unde câteva gospodării trebuiau strămutate, iar localnicii s-au judecat pentru preţul primit de la statul român, în schimbul cedării terenurilor şi imobilelor. Însă dacă problemele ridicate de localnici şi-au găsit rezolvarea, cele create de presupusul habitat al liliecilor s-au dovedit mai dificil de gestionat.
Timp de un an, peştera a fost monitorizată de specialişti, care au concluzionat că aici ajung lilieci din specii comune, care nu necesitau măsuri speciale de protecţie.
A fost nevoie de noi avize de mediu şi de construcţie, obţinute abia la începutul anului 2017. Între timp, proiectanţii au decis ca după relocarea celor câteva zburătoare care se adăposteau uneori în grotă, întreg dealul să fie excavat. Mai puţin de 10 lilieci au fost luaţi din grotă în septembrie 2017, iar la scurt timp a început nivelarea versantului. Drumarii au lucrat intens în ultimii aproape doi ani, iar până în aceste zile, sute de mii de metri cubi de rocă au fost eliminaţi din versant pentru a face loc uneia dintre cele mai spectaculoase lucrări de infrastructură din România ultimelor trei decenii. Deschiderea Loturilor 3 şi 4 ale Autostrăzii Lugoj – Deva, în lungime totală de 43 de kilometri, este aşteptată la mijlocul lunii august.
Cimitirul strămutat
Pe lotul 4, constructorii s-au mai confruntat şi cu alte probleme, ieşite din comun, în afara liliecilor. Prima a fost descoperirea unui cimitir, cu peste 300 de morminte, la marginea satul Brănişca, pe traseul autostrăzii. Cimitirul în care au fost înhumaţi cei care mureau în azilul din localitate şi sărmanii din sat, înregistrat ca păşune în studiul de fezabilitate, a fost strămutat. De asemenea, un localnic a reclamat Agenţiei pentru Protecţia Mediului Hunedoara existenţa unor familii de castor, care îşi aveau adăpostul într-un alt loc aflat pe traseul viitoarei autostrăzi, în apropiere de satul Bejan.
Vă recomandăm să citiţi şi:
Se încarcă comentariile...
