VIDEO Ce se ascunde sub Sarmizegetusa Regia. Povestea drumului antic pavat şi a clădirii misterioase dezvelite în 2019

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Arheologii au petrecut mai multe săptămâni în Sarmizegetusa Regia pentru a cerceta ruinele unei clădiri misterioase şi ale drumului pavat, ascuns sub pământ.

Sute de oameni au venit duminică la Sarmizegetusa Regia.

GALERIE FOTO

A fost Ziua Porţilor Deschise pe şantierul arheologic al cetăţii dacice, iar turiştii au avut ocazia să vadă cele mai noi descoperiri, prezentate de arheologi în urma săpăturilor efectuate în această vară.

Ruinele unei clădiri misterioase, de mari dimensiuni, se numără printre cele mai noi descoperiri arheologice din Sarmizegetusa Regia. A fost pentru al treilea an consecutiv în care specialiştii s-au concentrat asupra cercetării edificiului. Se bănuieşte ca aici ar fi existat un templu, în Antichitate dar arheologii sunt rezervaţi în a emite concluzii asupra funcţionalităţii construcţiei. Au fost scoase la iveală plinte pe care ar fi fost aşezate coloanele antice.

image

„Am continuat cercetarea terasei a IX-a începută în urmă cu doi ani. Au ieşit în continuare părţi dintr-un edificiu monumental, al cărui plan urmează să fie completat, iar funcţionalitatea lui să fie stabilită. Este vorba de părţi din fundaţi, gropi de fundaţii ale unor stâlpi, coloane”, a precizat prof.univ. dr. Gelu Florea, coordonatorul şantierului arheologic de la Sarmizegetusa Regia.

image

În vecinătatea incintei misterioase au fost cercetate rămăşiţele drumul antic pavat, cu o cromatică aparte în antichitate şi cu un aspect luxos, format din blocuri de calcar, dar împodobit pe unele secţiuni şi cu andezit şi gresie aduse din carierele aflate la peste 50 de kilometri depărtare, cel mai probabil de la Bejan (Deva). În 2017, când au început săpăturile în această zonă, a fost scoasă la iveală o ramificaţie a drumului antic pavat, construită în vremea dacilor, despre a cărei existenţă se cunoştea, dar ea nu a fost cercetată. Aleea ar fi dus spre edificiul de pe terasa a IX-a. „În această campanie a fost dezvelită o nouă parte a drumului pavat. Căutam joncţiunea cu aleea pavată cercetată în anii trecuţi, însă deocamdată nu am găsit-o, dar sunt aspecte interesante legate de structura lui, de modul de construcţie. Au fost găsite artefacte diverse şi interesante, astfel încât ne bucurăm de acest final de campanie”, a adăugat arheologul Gelu Florea.

image
image

Povestea drumului pavat
Monumentul cunoscut ca drumul antic pavat al Sarmizegetusei Regia era, de fapt, susţin unii arheologi, un drum în trepte pe care strămoşii noştri coborau de la intrarea în cetate spre templele acesteia. Ar fi avut aproape 200 de metri în vremea dacilor. O porţiune a sa a fost distrusă încă din Antichitate, o alta a rămas ascunsă sub pământ, iar circa 40 de metri decopertaţi au fost reconstituţi fără a se mai ţine cont de existenţa treptelor remarcate de arheologi. Drumul antic pavat din Sarmizegetusa Regia a fost scos la iveală în urma cercetărilor efectuate la începutul anilor 1950 de echipa arheologului Constantin Daicoviciu. Imaginile vechi înfăţişau blocurile de calcar fasonate aduse de daci din cariera de la Măgura Călanului, care se împleteau neregulat pentru a forma treptele construcţiei.

drum pavat

La începutul anilor 1980, o parte ruinelor drumului pavat a fost inclusă în marele proiect de restaurare a complexului arheologic Sarmizegetusa Regia, realizat de specialiştii de la Muzeul din Deva, arheologi şi restauratori, dar şi arhitecţi şi ingineri de la Institutul de Proiectări Hunedoara. Lucrările de reabilitare au schimbat cu totul înfăţişarea monumentului. Porţiunea de 40 de metri a fost refăcută cu dale din calcar de Podeni, printre care au fost amestecate rămăşiţele fostelor trepte antice. Vizibilă este în prezent şi o ramură a drumului, din care s-au păstrat 15 metri, şi care se îndrepta spre incinta sacră, fiind numită de arheologi „piaţetă”. Construcţia monumentală a fost, de asemenea, restaurată, după modelul drumului pavat.

image

La săpăturile arheologice din această vară au fost participat specialişti ai Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei, din Cluj-Napoca, de la Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva, de la muzeul din Târgul Mureş, arheologi şi studenţi la Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca şi voluntari.

image

Sarmizegetusa Regia, monument UNESCO, se numără printre cele mai importante obiective turistice din România. Vechea capitală a Daciei pre-romane, înfiinţată în urmă cu peste două milenii, se află în Munţii Orăştiei, la poalele Vârfului Godeanu (1.656 metri), considerat de unii dintre istorici „muntele sfânt al dacilor“. În Sarmizegetusa Regia, călătorii găsesc urmele unei aşezări urbane înfloritoare din Epoca Fierului, în jurul căreia au fost ridicate celelalte cetăţi dacice, care aveau în special rol de apărare. Sarmizegetusa Regia a fost devastată la sfârşitul războaielor de cucerire a Daciei.


Vă recomandăm să citiţi şi:

Cum a devenit Sarmizegetusa Regia un Stonehenge al românilor: fenomenele astronomice trăite intens şi sanctuarele enigmatice ale dacilor

Au fost dacii înţelepţi cu adevărat? Lecţiile de viaţă ale strămoşilor noştri: cum i-a înşelat Decebal pe romani cu ajutorul copacilor

Cine a fost Deceneu, profetul fabulos din vremea lui Burebista. I-a învăţat pe daci să îşi cunoască viitorul prin semnele cereşti şi i-a făcut să renunţe la vin

Hunedoara



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite