VIDEO Învăţătoarea care merge zilnic 100 de kilometri până la şcoala din munţi unde mai învaţă doar şase elevi: „Pornesc la drum dimineaţa“
0
Singura şcoală din comuna Lelese mai are şase elevi, funcţionează în clădirea Poliţiei şi a Primăriei, iar învăţătoarea parcurge zilnic, dus-întors, 100 de kilometri pentru a le oferi educaţie copiilor.
Prima zi de şcoală a fost o adevărată sărbătoare pentru copiii din Lelese, un sat pitoresc din Ţinutul Pădurenilor, înfiinţat pe dealurile de la poalele Munţilor Poiana Ruscă. Cei şase elevi care sunt mândria localnicilor au venit la şcoală, unii pentru prima dată, ceilalţi pentru al doilea sau al treilea an.
Copiii de clasele I – IV sunt cu toţii din satul Lelese, singurul al comunei în care mai sunt elevi, în timp ce în Sohodol, Runcu Mare şi Cerişor şcolile au rămas doar o amintire. Şcoala primară din Lelese funcţionează în clădirea Primăriei, unde se mai află şi sediul Poliţiei, astfel că elevii au parte atât de confort cât şi de siguranţă. Cea mai mare grijă le-o poartă învăţătoarea Dorina Onesc, care pentru a fi alături de copii, parcurge zilnic un drum dus-întors de 100 de kilometri.
Navetă de 100 de kilometri
„Din 2010 sunt învăţătoare la Şcoala primară din Lelese. Pornesc la drum dimineaţa din satul Chitid al comunei Boşorod, aflat la circa 50 de kilometri. Vin cu o colegă până în Hunedoara, de unde de obicei îmi continui drumul cu cei de la primărie. Este o distanţă mare, dar mă bucur că sunt învăţătoare aici, pentru că sunt copii deosebiţi şi părinţii lor şi oamenii de aici sunt la fel”, a relatat Carmen Dorina Onesc.
Drumul de aproape o oră din Hunedoara spre comuna Lelese nu este lipsit de peripeţii, deşi traversează locuri ale căror privelişti sunt impresionante. Primii 20 de kilometri, până la Furnalul de la Govâjdia, sunt degradaţi, cu excepţia unui sector reparat recent. De la furnal, drumul judeţean rămâne acoperit de piatră şi pământ, până la intrarea în Lelese, unde şoseaua recent construită transformă cei câţiva kilometri de urcuş abrupt prin pădure într-un loc primitor.
Şcolile dispărute din Lelese
În cele patru sate ale comunei Lelese mai locuiesc 400 de oameni. Fiecare dintre ele a avut câte o şcoală, unele vechi de aproape 100 de ani. Primii învăţători din Lelese au venit în satele din munţi la scurt timp după încheierea Primului Război Mondial, spune primarul Ciprian Achim. Erau foşti soldaţi care au învăţat să scrie în anii petrecuţi pe front şi au vrut la rândul lor să îi înveţe pe copii scrisul şi cititul. La început, mulţi dintre localnici au refuzat să îşi lase copii la şcoală, pentru că aveau nevoie de ei în gospodărie şi la alte munci.
„S-au găsit fel şi fel de metode pentru a-i face pe copii să înveţe şcoală şi să îşi aşute în acelaşi timp familiile, muncind. Cei mai buni ani ai noştri, în privinţa şcolarizării, au fost 1960 – 1970, când în fiecare sat era câte o şcoală, iar fiecare dintre ele avea câte 30 – 40 de copii. Acum populaţia a plecat spre oraş sau spre alte ţări, şi mai aveam doar o singură şcoală. Celelalte s-au închis, una câte una. După ce termină primele patru clase, copiii merg la Ghelari, unde există un internat, sau în Hunedoara, unde stau la rude şi îşi continuă studiile”, a relatat primarul Ciprian Achim.
Vă recomandăm să citiţi şi:
Se încarcă comentariile...
