VIDEO Peste 20 de cupluri s-au căsătorit pentru o zi la Castelul Corvinilor. Ce este Dragobetele şi cum se celebrează

Căsătorii de Dragobete la Castelul Corvinilor

Peste 20 de cupluri au ales, duminică, să se căsătorească simbolic, cu ocazia Sărbătorii Dragobetelui. Ceremoniile au fost oficiate la Castelul Corvinilor.

Ştiri pe aceeaşi temă

Mai mult de 20 de cupluri au trecut, duminică, pragul Castelului Corvinilor, nu doar pentru a vizita monumentul istoric, dar şi pentru a-şi mărturisi iubirea. Au fost invitate să se căsătorească, „de probă” cu ocazis Sărbătorii Dragobetelui. Ceremonialul simbolic a avut loc în capela medievală a castelului, un loc care, de altfel, poate fi rezervat pentru oficierea unor cununii civile. Invitaţii care au rostit „Da” au primit o diplomă de căsătorie de 24 de ore şi au ciocnit câte un pahar de şampanie în cinstea iubirii lor.

Nu toată lumea a fost  mulţumită de căsătoriile simbolice. În trecut, Episcopia Devei şi Hunedoarei a criticat dur ceea ce numea „parodierea” Tainei Cununiei. „Oare n-ar trebui noi ca părinţi ai tinerilor să profităm de Dragobete şi petrecerea lor s-o transformăm într-o seară de taifas unde în loc de parodierea Tainei Cununiei să ne ascultăm unii pe alţii mărturisindu-ne povestea iubirii, taina îndrăgostirii. Să le povestim că neamul nostru românesc, de Dragobete, fetele şi băieţii se îmbrăcau în haine de sărbătoare şi în cete porneau cântând să caute primele flori de primăvară, simbol al înmuguririi iubirii întâia oară în sufletul unui adolescent. Că fetele strângeau ghiocei, viorele şi tămâioase pe care le puneau la icoane până la Sânziene când le aruncau în apele curgătoare pentru a le duce precum dorul duce inima celui îndrăgostit către cel drag. Şi că de Dragobete tinerii se adunau şi-şi făceau făgăduinţe sau chiar jurăminte de prietenie. Şi, mai mult, Dragobetele însemna şi aflarea perechii potrivite în lumea păcătoşilor, care începeau a-şi construi împreună cuiburile”

 

Zeu al dragostei în folclorul românesc
Dragobetele este zeu al dragostei în Panteonul românesc, identificat cu Cupidon, zeul dragostei în mitologia romană, şi cu Eros, zeul iubirii în mitologia greacă. Este considerat a fi Cap de primăvară, Cap de vară, fiu al Babei Dochia. „Asemuit cu un flăcău frumos şi iubăreţ, acesta umblă prin pădure şi sărută fetele (Dolj). La Dragobete, păsările nemigratoare se strâng în stoluri, ciripesc, se zburătoresc, se împerechează şi încep să-şi construiască cuiburile în care îşi vor creşte puii. Cele neîmperecheate rămân stinghere până în ziua de Dragobete a anului viitor. Asemănător păsărilor, fetele şi băieţii trebuiau să se întâlnească, să facă Dragobetele pentru a fi îndrăgosti pe parcursul întregului an. În satele unde se păstrează obiceiul se poate auzi şi astăzi zicala: Dragobetele sărută fetele! Considerând că sărutul în ziua de Dragobete este de bun augur, fetele se lăsau şi chiar doreau să fie sărutate de băieţi”, informează profesorul Ion Ghinoiu, în Dicţionar de mitologie română (2009, Ed/ Univers Enciclopedic Gold). Potrivit tradiţiei, tinerii şi tinerele îmbrăcaţi de sărbătoare se strângeau pe dealurile din preajma satului, în cete de vârstă şi sex. Fetele laolaltă culegeau flori de primăvară, ghiocei, iar băieţii, individual, culegeau vreascuri pentru aprinderea unor focuri, în jurul cărora se aşezau jos, tot pe cete, şi glumeau între ei. Glumele se refereau mai ales la simpatiile şi la antipatiile dintre băieţi şi fete. La prânz coborau în goană spre sat, fiecare bărai fugărindu-şi partenera preferată, afirma etnologul Romulus Vulcănescu. Dacă o prindea din fugă, conform datinii, putea să o sărute în văzul tuturor.


Vă recomandăm să citiţi şi:

Revelionul în mitologia românească: obiceiul prin care se îmblânzeşte timpul

Zece creaturi de coşmar de care românii s-au temut mereu. Strigoii, Muma Pădurii şi duhurile, unele dintre cele mai mari spaime din mitologia populară

Mătrăguna, planta erotică a românilor. Fetele dansau goale, se sărutau şi mimau actul sexual înainte s-o folosească

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: