Viaţa prostituatelor de lux în Antichitate: ce sfaturi primeau tinerele pentru a avea succes în cea mai veche meserie
0
Numeroase mărturii ale unor autori antici descriau în detaliu scene neobişnuite din viaţa prostituatelor de lux ale acelor vremuri. În lumea elenă şi latină, a căror influenţă s-a extins şi peste actualul teritoriu al ţării noastre, prostituţia era privită ca o meserie obişnuită, dar cu multe riscuri pentru tinerele care o practicau.
Unul dintre cei mai renumiţi autori antici care au descris în detaliu viaţa prostituatelor de lux din vremea sa a fost Lucian din Samosata, un prozator elen din secolul al doilea. O lucrare a sa, denumită „Mimii şi curtezanele”, dezvăluie sub forma unor dialoguri amănunte despre modul în care prostituatele de lux (hetaerae) din oraşele greceşti concurau pentru a-şi atrage clienţii, cum erau răsplătite de bărbaţi cu cadouri scumpe, dar şi părţi mai întunecate din meseria de curtezană: petreceri scăpate de sub control, clienţi neplăcuţi şi violenţi.
Prostituatele descrise de autorul antic îşi practicau meseria ca pe orice altă profesie şi se bucurau de mai multă libertate decât alte femei din societate. Multe dintre ele erau pregătite din copilărie, de mamele lor pentru a deveni curtezane, arăta Lucian, într-un capitol al lucrării sale. „Corina, acum vezi că nu a fost aşa groaznic să îţi pierzi virginitatea. Ţi-ai petrecut prima noapte cu un bărbat. Ai câştigat primul cadou, nu mai puţin de 100 de drahme, cu care să îţi cumperi un colier”, a fost începutul unui dialog redat de Lucian, dintre o Crobyle, mama unei fete devenită prostituată, şi fiica sa Corina.
Cum se purtau prostituatele cu clienţii lor
Femeia o sfătuieşte pe tânără cum să se facă plăcută în lumea curtezanei, oferind ca exemplu comportamentul unei tinere hetaerae, cu experienţă.
„O ştiam pe Daphnis de când era în zdrenţe, înainte de a-şi da seama că poate câştiga destui bani folosindu-şi corpul. Acum, uită-te la ea. Umblă ţanţoşă ca o regină, s-a înzorzonat cu aur, poartă rochii împodobite şi nu are mai puţin de patru sclavi în urma ei. Le-a obţinut pe toate acestea în primul rând, îmbrăcându-se elegant şi fiind amabilă şi veselă cu toată lumea. Nu se hlizeşte la toate mărunţişurile, cum faci tu, însă doar zîmbeşte, ceea ce o face mai atrăgătoare. Este vicleană, dar nu-şi înşeală clienţii. Când este plătită să participe la un banchet, are grijă să nu se îmbete, căci este prostesc, iar bărbaţii nu suportă acest lucru. Nu se îndoapă cu mâncare ca o imbecilă, astfel că atunci când intră în pat cu vreun iubit este în stare să îl satisfacă. Şi niciodată nu se ghiftuieşte cu vin, ci îl bea încet, în linişte, cu sorbituri delicate. Ea niciodată nu vorbeşte mai mult decât este necesar şi nu se înghionteşte cu cineva dintre cei prezenţi, ci are ochi doar pentru cel care a plătit-o. De aceea toată lumea o apreciază. Apoi, când vine vremea să se culce cu clientul ei, nu recurge la obscenităţi, ci îşi face treaba cu grijă şi afecţiune. În pat, are doar un lucru în minte, să îşi câştige bărbatul şi să îşi facă un amant stabil din el. De aceea toată lumea o vorbeşte de bine”, a fost sfatul dat de mamă tinerei, în scrierea lui Lucian. Femeia o îndeamnă pe fiica sa să se ataşeze de bărbaţi înstăriţi şi nu de cei atrăgători, ultimii fiind mulţumiţi să îi ofere doar frumuseţea lor.
Dansurile care încingeau atmosfera
Într-un alt capitol, în care o tânără este certată de mama sa pentru că şi-a părăsit amantul, Lucian oferea detalii despre cum decurgea o petrecere la care erau invitate curtezanele. Dansurile tinerelor înfierbântau atmosfera, însă fiecare dintre prostituate trebuia să aibă grijă să rămână alături de cel care o plătea pentru a-i ţine companie. Dacă acest lucru nu se întâmpla, vina o purta femeia, potrivit autorului antic.
„Diphilos m-a lăsat pentru a vorbi cu Thais, amanta lui Lamprias, care încă nu venise. A văzut că acest lucru mă întrista. I-am făcut semn să se întoarcă la mine, dar în loc de asta s-a aplecat asupra lobului urechii lui Thais, trăgând-o pe spate, a sărutat-o apoi atât de adânc şi nu i-a eliberat buzele pentru un timp. Am început să suspin, dar el a continuat şuşotelile şi chicotelile cu Thais. Apoi l-au văzut pe Lamprias intrând, s-au oprit din sărutări şi s-au îndepărtat unul de celălalt. M-am aşezat lângă Diphilos, dar nu am vrut să îl scuz pentru că nu mi-a dat atenţie. Thais a fost prima care a dansat. Şi-a ridicat roba pentru a-şi arăta frumoasele picioare şi coapse, ca şi cum ar fi fost singura persoană din cameră. Când a terminat, Lamprias nu a spus niciun cuvânt, dar Diphilos a lăudat-o îndelung. Apoi Thais s-a întors către mine, privindu-mă batjocoritor şi spunând: <<Dacă mai este cineva în cameră căreia să nu îi fie ruşine de picioarele sale, să o vedem cum dansează>>. Ce aş fi putut să fac, mamă? M-am ridicat şi am dansat, pentru că nu voiam ca vreunul dintre cei prezenţi să creadă că acea femeie avea dreptate”, afirma tânăra curtezană. Mama prostituatei a certat-o însă pentru că nu s-a culcat în acea noapte cu amantul său. „Înfurie-te cât vrei, fiica mea, dar să nu-ţi baţi joc vreodată de iubitul tău. Uiţi cât am primit de la el. Cum am fi putut supravieţui iarna trecută dacă Afrodita nu ni l-ar fi trimis?”, scria Lucian.
Lesbienele, clientele prostituatelor de lux
Amănuntele despre relaţiile intime dintre femei şi prostituatele de lux erau prezentate de autor într-un alt capitol, numit „Lesbienele”. Lucian spunea povestea dragostei dintre Leaina, o tânără curtezană şi Meggila, o femeie cu avere din Lesbos, care apelează la serviciile curtezanei, purtându-se cu ea ca un bărbat. „Megilla, înfierbântându-se şi asudând, şi-a dat jos peruca. Nu bănuiam că poartă un păr fals. Era rasă neted ca un atlet, un pic înfricoşătoare când mi-a spus: <<Leaina, ai văzut vreun tânăr mai arătos decât mine?>>. Vorbele ei m-au amuzat şi am început să chicotesc. <<Lasă-mă să te am în felul meu, Leaina, şi curând vei vedea că nu ai de ce să îi invidiezi pe bărbaţi>>. A fost atât de convingătoare că am lăsat-o. Şi trebuie să ştii că mi-a oferit în dar un colier splendid şi câteva tunici din cea mai bună pânză. Am îmbrăţişat-o şi am iubit-o de parcă ar fi fost un bărbat. Apoi m-a sărutat pe tot corpul, respirând din greu, emoţionată de marea plăcere şi dorinţă care o poseda”, relata tânăra, în lucrarea lui Lucian.
Prostituatele din oraşele antice
În lumea elenă şi latină, civilizaţii care şi-au extins influenţa şi peste comunităţile care au trăit pe actualele ţinuturi ale României, prostituţia în antichitate era universală şi accesibilă, chiar şi pentru sclavi. Anticii nu aveau aversiuni de ordin moral faţă de prostituate, susţinea Allison Glazebrook, autoarea volumului „Prostituatele greceşti din lumea antică mediteraneană 800 BCE - 200 CE”, care a oferit detalii despre modul de viaţă al tinerelor folosite ca sclave sexuale în oraşele antice. Prostituatele, adesea numite hetaira de eleni, puteau fi sclave, eliberate din sclavie şi libere. Ele se găseau pe străzi, în bordeluri, la petreceri şi festivaluri sau călătorind din oraş în oraş, însoţite de unul sau doi bărbaţi. Prostituatele proveneau însă în mare parte din rândul sclavelor şi erau vulnerabile la abuzuri. Corpul lor era considerat accesibil şi fără protecţie în faţa violurilor, consierându-se că femeile violate purtau o anumită vină pentru violenţa împotrivalor, aşa cum îşi asumau responsabilitatea pentru ruina hainelor şi a corpului lor.
În Roma antică, la fel ca la grecii antici, potrivit istoricilor, prostituţia era permisă, iar bordelurile private funcţionau în casele unor cetăţeni din înalta societate. Încăperile erau decorate cu imagini pornografice, cele mai populare astfel de fresce, care ilustrau scene de sex şi orgii sexuale, fiind descoperite în ruinele oraşului antic Pompeii, în celebrele sale lupanare (bordeluri).
Vă recomandăm şi:
Un savant din secolul al nouălea, cunoscut prin lucrările sale în întreaga Europă medievală, a fost autorul unora dintre cele mai populare reţete menite să trateze problemele de natură sexuală din cuplu. Remediile lui Al-Jazzar preced inventarea viagrei moderne.
Femeile din Evul Mediu aflau cum pot redeveni fecioare, dacă foloseau poţiunile misterioase ale contesei Caterina Sforza. Celebra autoare a unei lucrări ştiinţifice didicată performanţelor sexuale şi modului de redobândire a virginităţii, a intrat în istorie datorită reţetelor sale controversate.
Credinţele care priveau viaţa sexuală a oamenilor din secolele trecute au fost cu totul neobişnuite. O dovedesc documentele vechi, care cuprindeau studii de anatomie şi recomandări despre relaţiile sexuale, folosirea unor afrodisiace şi despre metodele contraceptive ale strămoşilor noştri.
Se încarcă comentariile...
