Vestigiile antice din Sarmizegetusa Regia sunt în pericol. „Starea lor este medie şi rea, în curs de deteriorare accelerată”

Monumentele din Sarmizegetusa Regia au ajuns într-o stare de degradare accelerată, recunosc autorităţile din judeţul Hunedoara, care propun intervenţii de urgenţă pentru conservarea vestigiilor.

Consiliul Judeţean Hunedoara a propus un proiect de restaurare şi conservare a Sarmizegetusei Regia, care va include intervenţii de urgenţă pentru salvarea unor vestigii antice, afectate de procesul accelerat de degradare. Nota conceptuală a proiectului va fi dezbătută în şedinţa de miercuri a Consiliului Judeţean.

„Structurile construite existente în amplasament sunt monumentele arhitectural-arheologice, structuri din zidărie realizată din blocuri mari de piatră fără liant, zidării din piatră cu liant - mortar pe bază de var-nisip, dalaje şi pavaje din piatră, elemente de susţinere şi de delimitare din piatră, elemente din lemn atestate arheologic. Starea de conservare a celor mai multe dintre elementele construite este medie şi rea, în curs de deteriorare accelerată, ceea ce face necesară o intervenţie rapidă, cu componente de intervenţie de urgenţă pentru restaurarea ansamblului”, a informat Consiliul Judeţean Hunedoara.

Protecţie pentru unele monumente

Anumite tipuri de vestigii din Sarmizegetusa Regia nu pot fi expuse direct la mediu, în condiţiile climatice severe ale amplasamentului, ceea ce face necesară propunerea unor structuri de protecţie, au informat reprezentanţii instituţiei, în adeministrarea căreia se află o suprafaţă de 183.000 de metri pătraţi din aşezarea dacică.

Sarmizegetusa Regia, august 2017

„Situl arheologic are destinaţie mixtă, muzeală şi de cercetare. Valoarea culturală excepţională a sitului, care a condus la clasarea în Lista Monumentelor Istorice şi înscrierea în Lista Patrimoniului Mondial, impune necesitatea intervenţiilor de conservare şi punere în valoare. Ele vor respecta următoarele principii: minimă intervenţie, reversibilitate, compatibilitate, diferenţiere. La acestea se adaugă criteriile: autenticitate şi integritate. Toate intervenţiile se evaluează prin raportare la Valoarea universală excepţională a sitului, aşa cum a fost aceasta definită în documentul de înscriere în Lista Patrimoniului Mondial”, a informat Consiliul Judeţean Hunedoara.

Semnal de alarmă

Furtunile, îngheţul, canicula, umezeala şi diferenţele mari de temperatură înregistrate de-a lungul anulu, în Munţii Orăştiei, se numără printre factorii care au afactat starea cetăţilor dacice Sarmizegetusa Regia, Costeşti, Blidaru, Piatra Roşie. Aşezările antice sunt vizitate de mii de turişti, iar cei care urcă adesea la ele pot observa cum de la an la an monumentele lor au devenit tot mai degradate. În Sarmizegetusa Regia, furtunile violente din ultimii ani au dus la prăbuşirea a numeroşi fagi seculari, iar unii dintre ei au devastat zidurile şi vestigiile oraşului antic. În aprilie 2016, două trunchiuri de copaci rupte de vijelie au cauzat sfărmarea mai multor blocuri de calcar originale ale zidului de pe terasa a treia aşezării antice. Au fost distruse iremediabil vestigii pe o porţiune de aproape 20 de metri. Două luni mai târziu, ploile abundente au afectat din nou monumentul istoric.

Din cauza lor, mai multe blocuri din zidul aşezării antice au fost dislocate şi s-au prăbuşit. Şi în prezent, cei care ajung în Sarmizegetusa Regia şi trec prin pădurea de fagi bătrâni de la intrarea în incinta sacră au şanse mari să audă, în timpul furtunilor, trosnetele crengilor şi a trunchiurilor rupte care se prăvălesc.

Recent, aproape 100 de fagi bătrâni şi bolnavi care riscă să se prăbuşească şi să distrugă vestigiile din Sarmizegetusa Regia au fost marcaţi de silvicultori pentru a fi extraşi. Extragerea arborilor seculari care pun în pericol integritatea monumentelor a fost, însă, amânată.

Vă recomandăm să citiţi şi:

Mihai I, îndrăgostit în adolescenţă de cetăţile dacice. Povestea vacanţei de vis a regelui în ţinutul Hunedoarei

Ţinutul Hunedoarei a fost locul uneia dintre cele mai frumoase vacanţe de vară petrecute de regele Mihai I, în adolescenţă, scria Ion Conea, autorul volumului „Cum învăţa a-şi cunoaşte ţara Măria Sa Mihai”, publicat în 1936. Prinţul adolescent a vizitat marile vestigii ale Hunedoarei, şi a rămas impresionat de cetatea dacică de la Costeşti.

Enigmele scuturilor dacice din Piatra Roşie: ce reprezintă comorile preţioase decorate cu imaginile unor fiinţe sacre

Cele mai preţioase comori arheologice descoperite în cetatea dacică Piatra Roşie din Munţii Orăştiei sunt o serie de scuturi antice, bogat împodobite cu reprezentări ale unor animale mitologice. Unele dintre aceste piese au ajuns pe piaţa neagră a antichităţilor, iar statul român a făcut eforturi mari pentru a le recupera.

FOTO Povestea cartierului uitat al Sarmizegetusei - „Feţele Albe“, sălaşul ielelor de la poalele cetăţii

Aşezarea de la Feţele Albe este considerată unul dintre cele mai misterioase locuri din Munţii Orăştiei, tărâmul vechilor cetăţi dacice. Oamenii povestesc despre ielele care ar fi trăit în templele de la Feţele Albe şi despre pădurea bântuită care înconjoară şi ascunde ruinele. În fiecare vară, în preajma sărbătorii de Sânziene (24 iunie), la monumentele de la Feţele Albe sunt organizate excursii sau meditaţii.