Vânătorii de comori cehi care au devastat cetăţile dacice, în goana după aur, au fost condamnaţi

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Patru braconieri din Cehia au călcat cetăţile dacice şi au furat mai multe comori preţioase. Magistraţii i-au condamnat.

Magistraţii Judecătoriei Orăştie au condamnat patru căutători de comori, din Cehia, care au vandalizat cetăţile dacice şi au efectuat săpături ilegale în incinta lor, furând mai multe artefacte antice.

Instanţa i-a condamnat pe Jan Chrt, Radek Lang, Roman Muzik la câte un an şi 4 luni de închisoare pentru infracţiunea de furt calificat, la 8 luni de închisoare pentru infracţiunea de distrugere şi la 8 lunide  închisoare pentru infracţiunea de acces cu detectoare de metale sau utilizarea lor în zonele cu patrimoniu arheologic fără autorizaţia prealabilă, urmând a executa în total pedeapsa de 1 an, 9 luni şi 10 zile, arată decizia Judecătoriei Orăştie. În acelaşi dosar, Lukas Havlik a fost condamnat la 2 ani, 5 luni şi 10 zile, pentru infracţiuni similare. Magistraţii au dispus suspendarea executării pedepselor date celor patru, pe un termen de supraveghere de doi ani, şi ca inculpaţii să presteze o muncă neremunerată în folosul comunităţii, pe o perioadă de 60 de zile, la Primăria Orăştie sau la Primăria Beriu.

Peste 100 de obiecte antice descoperite de cei patru căutători de comori au fost confiscate, printre ele aflându-se două tetradrahme - imitaţii dacice de tip Răduleşti-Hunedoara, o tetradrahmă imitaţie Filip II, zece monede histriene de bronz cu contramărci, patru verigi de bronz atribuite celţilor din regiunea Dunării, patru denari din Republica romană, şase monede imperiale şi romane târzii şi o monedă de metal comun, nedeterminată, o drahmă de tip Simmeringer – Rete, o tetradrahmă imitaţie dacică tip Răduleşti – Hunedoara şi două monede tip denarius Republica Romană, obiecte arheologice ce provin din situl arheologic Peştera Polnicova  - judeţul Mehedinţi. De asemenea, le-au fost confiscate şi şase detectoare de metal.

Au scormonit cetăţile dacice
În septembrie 2015, cei patru cehi au ajuns în judeţul Hunedoara, pentru a efectua detecţii şi săpături ilegale în siturile cetăţilor dacice Costeşti, Blidaru şi Patra Roşie, dar şi în alte zone din Munţii Orăştiei, cu excepţia Sarmizegetusei Regia, sit UNESCO, unde era asigurată paza. Au lăsat în urma lor sute de gropi, inclusiv în turnurile – locuinţă ale cetăţii Costeşti. Vladimir Brilinsky, fostul administrator al sitului Sarmizegetusa Regia a semnalat autorităţilor faptul că aşezările dacice au fost călcate de braconieri, iar ancheta efectuată a dus la identificarea lor.

Imagine indisponibilă

Cei patru cehi au fost puşi sub învinuire de la începutul lunii decembrie a anului 2015, iar în aprilie 2016, procurorii şi poliţiştii au recuperat mai multe tezaure monetare şi bunuri arheologice furate şi exportate ilegal în Cehia: loturi de bunuri arheologice dacice, din argint, cupru, bronz şi fier, precum şi loturi monetare din argint şi bronz. „Conform stării de fapt reţinute, în perioada 12-20 septembrie 2015 cei patru supecţi, utilizând autoturisme de teren şi şase echipamente de detecţie au efectuat detecţii neautorizate şi au sustras din siturile arheologice ale cetăţilor dacice, loturi de artefacte susceptibile a face parte din patrimoniul cultural naţional, producând distrugerea stratigrafiei arheologice a monumentelor istorice de la Piatra Roşie, Costeşti, Blidaru şi Băniţa, judeţul Hunedoara”, informa Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia. Tezaurele identificate la locuinţele suspecţilor reprezintau loturi eterogene de bunuri antice, majoritatea de factură dacică, dar şi importuri din lumea greco-romană, precum. De asemenea, asupra lor au fost găsite detectoare  de metale.

„Remarcabile sunt monedele din argint, imitaţii dacice de tetradrahme greceşti, dar şi de denari republicani, un fragment din scuturile regale din fier (al căror context de păstrare a fost identificat la cetatea de la Piatra Roşie), diverse arme şi unelte, piese de podoabă, obiecte de uz casnic, ţinte din fier ornamentate, fragmente de vase din bronz importate din lumea romană, elemente de decor decorativ, piese cu destinaţie cultică, piese de harnaşament şi de echipament militar etc”, informa PCA Alba. În afara monedelor, toate artefactele studiate erau obiecte de podoabă din argint şi bronz – inele, paftale de centură, pandantive, cuţite, vârfuri de suliţe – sunt autentice şi specifice culturii dacice din secolele II a.Chr – I p. Chr., completau anchetatorii.

monede

În iunie 2017, poliţiştii au recuperat din Republica Cehă alte patru monede antice dacice şi romane din argint şi bronz, aflate în urmărire internaţională. Monedele recuperate sunt o drahmă de imitaţie celtică, un denar roman republican din argint emis la Roma, circa 88 a. Chr., o tetradrahmă din bronz, de imitaţie dacică tip Răduleşti-Hunedoara, parte dintr-un tezaur monetar şi un denar roman republican din argint, emis la Roma, circa 136 a. Chr.  Cele patru monede au fost furate din cetăţile dacice de la Luncani – Piatra Roşie şi Costeşti, care fac parte din patrimoniul cultural naţional şi cel mondial (UNESCO) şi au fost evaluate la circa 2.000 de euro.


Vă recomandăm şi:

10 lucruri puţin ştiute despre Decebal, ultimul rege al Daciei. De ce era renumit drept cel mai temut duşman al Romei Antice

Ce limbă vorbeau, de fapt, dacii şi de ce nu foloseau scrierea. Sute de cuvinte mai puţin ştiute pe care ni le-au lăsat moştenire strămoşii noştri

Cele 10 secrete ale Sarmizegetusei Regia: cum a fost cucerită şi distrusă de romani, ce înseamnă Decebalvs per Scorilo şi misterele sanctuarelor solare
 

Hunedoara



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite