Vânătoarea de terorişti în cronicile unui privilegiat al Revoluţiei din 1989. „Nu ştiu de câte ori mi-am făcut cruce şi am zis: Ori eu, ori ei“

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Imagine cu Gărzile Patriotice din Hunedoara. Decembrie 1989.
Imagine cu Gărzile Patriotice din Hunedoara. Decembrie 1989.

Mărturii bizare despre „terorişti” din Decembrie 1989 au fost consemnate de Gheorghe Firczak, fost deputat vreme de 16 ani ca reprezentant al rutenilor şi şef al unei asociaţii de revoluţionari implicate într-un dosar al certificatelor dobândite ilegal de luptători cu rol determinant în victoria Revoluţiei din 1989.

Gheorghe Firczak a fost timp de 16 ani parlamentar al minorităţilor naţionale, fiind ales deputat din partea rutenilor în perioada 2000 – 2016, funcţie pe care din 2016 a ocupat-o fiul său Iulius Firczak.

Istoricul de profesie, Firczak şi-a legat numele de Asociaţia Judeţeană a Răniţilor Revoluţiei şi Urmaşilor Martiri – Decembrie 1989, înfiinţată în Deva, un municipiu care se numără printre localităţile în care zeci de oameni au profitat ilegal, potrivit procurorilor, de pe urma decretelor prin care au fost acordate beneficii celor care au primit titluri de „Luptători cu rol determinant în Victoria Revoluţiei din 1989”.

Deva se numără printre oraşele în care nu s-au înregistrat victime în zilele înlăturării lui Nicolae Ceauşescu. Însă peste 50 de deveni care au ajuns în posesia unor certificate de revoluţionar sunt judecate pentru că ar fi beneficiat ilegal de aceste drepturi şi ar fi prejudiciat astfel, statul român, cu peste două milioane de lei.  

Gheorghe Firczak a fost autorul unor volume dedicate evenimentelor petrecute în zilele Revoluţiei din decembrie 1989, însă mărturiile sale stârnesc controverse „Revoluţia atinge, la nivel central, apogeul: vechile structuri au fost înlăturate. S-a creat astfel posibilitatea proclamării unei noi puteri de stat. Vestea stârneşte un entuziasm uriaş şi la Deva unde, de la microfonul instalat în balconul Palatului Culturii, Gheorghe Firczak anunţă prăbuşirea regimului ceauşist şi constituirea unei noi structuri de putere provizorii”, susţine fostul deputat în cartea „Hunedoara, o cronică a Revoluţiei Române din Decembrie 1989”, rememorând ziua de 22 decembrie 1989.

teroristii

Teroristul ascuns în grădiniţă
În Hunedoara, potrivit datelor oficiale, în zilele de 22 – 23 decembrie 1989, cinci militari şi un civil au fost ucişi în împrejurări stranii, iar alte aproape 20 de persoane au fost rănite. Unele mărturii, consemnate de Gheorghe Firczak, se referă însă la aşa-zişii terorişti, găsiţi ţapi ispăşitori pentru crimele din Hunedoara.

„Nicolosu Gheorghe, muncitor la ICSH, voluntar în Gărzile Patriotice, povesteşte: Duminică dimineaţa, 24 decembrie, ne-am dus la Consiliu. Am fost anunţaţi că un terorist s-a ascuns la grădiniţa de copii de pe Strada Lipscani. De fapt era urcat în podul unei case, dincolo de grădiniţă. Trăgea cu armă cu amortizor, gloanţele făcând zgomot doar când ajungeau la ţintă”, consemna Gheorghe Ficzak. „Duminică, 24 decembrie, am fost trimişi la Hunedoara 48 de soldaţi, conduşi de lt. Gortian Ovidiu. Am fost repartizaţi pe locuri de apărare. Un cetăţean ne-a chemat, spunându-ne că ştie unde se ascund teroriştii. Am înconjurat locul. Lt. Gortian şi încă patru soldaţi nu s-au putut apropia de nişte căpiţe, iar unii oameni nu ne-au lăsat să le percheziţionăm casele. Soldatul Plăcintă Ioan a observat lângă gardul unităţii ceva ce s-ar mişca. A tras. Teroriştii au răspuns. Am tras cam 10 minute după care au dispărut. Sergentul Cotvas Marinel i-a adus muniţie lui Plăcintă, pe la orele 5:35 în 25 decembrie. Sergentul a fost împuşcat, decedând în salvare, iar eu, după ce am schimbat încărcătorul, un glonte a lovit o piatră, care m-a lovit pe mine”, relata soldatul, citat de Gheorghe Firczak.

teroristi

„Oamenii în negru”
Teroriştii „erau îmbrăcaţi în negru. Pe umeri aveau un sul, de 10 – 15 centimetri. Aveau arme scurte cu care puteau să tragă foarte repede, fără zgomot şi fără flacără. Erau înalţi cam de 1,90 metri. M-am aşezat într-un beci să ochesc un terorist care trăgea asupra unităţii. Cu un GP-ist l-am luat la ochi. Am tras pentru că am observat că mă ocheşte el. Eu şi GP-istul am tras până i-a sărit arma din mână. El s-a aruncat în direcţia inversă de zbor a armei. După 20 de minute au apărut încă trei. Nu am tras asupra lor pentru că erau acoperiţi de o plasă de sârmă şi un perete. Erau luminaţi până la piept. Aşa i-am văzut că erau îmbrăcaţi în negru. Nu ştiu de câte ori mi-am făcut cruce şi am zis: Ori eu, ori ei. Au luat ostatici în case, dar oamenii nu au recunoscut, pentru că le era teamă să nu le omoare copiii. Trăgeau în aşa fel încât se părea că glontele vine din altă parte”, informa maistrul militar Gheorghe Ilie, citat în volumul lui Gheorghe Firczak.
În zilele Revoluţiei din 1989, şase oameni au murit în Hunedoara, iar un militar a fost găsit asasinat într-un şanţ de lângă unitatea din Orăştie. Ucigaşii lor nu au fost identificaţi.


Vă recomandăm să citiţi şi:

VIDEO O crimă ascunsă sub paravanul Revoluţiei din 1989. Povestea morţii misterioase a sergentului Călin Morariu

În dimineaţa zilei de 23 decembrie 1989, militarul Călin Morariu a fost găsit mort, după ce fusese înecat într-unul din şanţurile de scurgere ale fabricii Plafar din Orăştie. Tânărul de 24 de ani a fost singura victimă înregistrată în Orăştie în timpul evenimentelor din decembrie 1989, însă împrejurările morţii sale au fost trecute sub tăcere.

Securistul din fruntea minerilor care au devastat Bucureştiul condamnă România la CEDO. Cum şi-a terorizat soţia ani la rând fără ca statul român să intervină

Angelica Bălşan, fosta soţie a unuia dintre cei mai temuţi securişti, Nicolae Cămărăşescu, implicat atât în Revoluţia din Decembrie 1989, cât şi în acţiunile represive asupra ziarului „România Liberă” din zilele Mineriadei din iunie 1990, a câştigat la CEDO procesul în care a acuzat autorităţile române că nu au protejat-o de violenţele la care a fost supusă de acesta.

Peste 50 de falşi revoluţionari din Deva au primit certificate de „Luptător cu rol determinant” în victoria Revoluţiei

Deva se numără printre oraşele în care zeci de oameni au profitat ilegal, potrivit procurorilor, de pe urma decretelor prin care au fost acordate beneficii celor care au primit titluri de „Luptători cu rol determinant” în victoria Revoluţiei din 1989. Şi municipiul Huendoara a fost trecut abuziv pe lista localităţilor unde se putea solicitau aceste titluri, arată Parchetul ÎCCJ, într-un dosar penal trimis spre soluţionare instanţei.


 

Hunedoara



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite