Uneltele de top folosite de meşterii daci. Piesa de rezistenţă a tehnologiei antice: o trusă medicală cu bisturiu şi pensetă
0Nenumărate obiecte cu forme şi utilizări neobişnuite au fost descoperite de-a lungul timpului în cetăţile dacice. Printre ele se numără compasuri, o trusă medicală, conducte ceramice de apă descoperite în aşezările din munţi şi obiecte de precizie.
Aproape 500 de obiecte antice descoperite în ultimii ani în siturile cetăţilor dacice din Munţii Orăştiei au fost scanate tridimensional şi cercetate de arheologi. Multe dintre ele, cu forme neobişnuite, au oferit detalii despre stadiul tehnologic în care se afla societatea şi inovaţiile vremii folosite în urmă cu două milenii. Iată câteva dintre cele mai surprinzătoare artefacte:
1 Cuţitoaie
Un cuţit de fier cu forme neobişnuite, folosit la sculptarea şi aşchierea lemnului, a fost descoperit la Sarmizegetusa Regia. „Piesa are o lamă lată şi curbată, în vreme ce părţile laterale se prezintă sub forma a două braţe fixate, în antichitate, în mânere din lemn prin intermediul a două verigi cilindrice, tot din fier. Cuţitoaia era utilizată pentru operaţiunile de aşchiere a obiectelor din lemn, în cursul prelucrării propriu-zise sau în etapa finală, de finisare. Piesa de faţă are o mare importanţă arheologico-istorică datorită prezenţei în mijlocul lamei a ştampilei cu litere latine HERENNI, făcând astfel cunoscut numele meşterului care a confecţionat-o şi a atelierului unde acesta activa, anume în centrul roman de la Aquileia, ilustrând relaţiile comerciale ale dacilor. Piesa a fost descoperită într-o locuinţă incendiată în cursul războaielor cu romanii de la începutul sec. al II-lea p. Chr., iar un alt exemplar asemănător, dar cu o ştampilă ilizibilă, a fost găsit în atelierul de pe terasa a VIII-a de la Sarmizegetusa Regia”, informau specialiştii muzeului, pe pagina http://dacit.utcluj.ro.
2 Unealtă de scos cuie
Tot din Sarmizegetusa Regia provine o unealtă de scos cuie, cu o lungime de 18 centimetri şi o lăţime de şase centimetri. „Piesa are la un capăt un toc de înmănuşare dispus longitudinal (pentru fixarea cozii din lemn), cu profil dreptunghiular. La celălalt capăt are aspectul unui tăiş şi prezintă un decupaj. Pentru a putea intra uşor între scândură / grindă şi piron / cui, acest capăt era bine ascuţit. Piesa face parte din categoria uneltelor de dulgherie-tâmplărie”, informează Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, Cluj-Napoca.
3 Râşniţe din tuf vulcanic
Mai multe râşniţe rotative, confecţionate din tuf vulcanic au fost găsite în siturile fostelor cetăţi dacice. Ele ofereau indicii despre modul cum erau pregătite cerealele în locuinţe pentru a fi transformate în făină. „Râşniţa are două părţi ce se suprapun denumite catillus (partea superioară, mobilă) şi meta (partea inferioară, fixă). Râşniţele erau folosite îndeosebi pentru măcinarea diferitelor tipuri de seminţe de cereale. Ele sunt foarte frecvente atât în spaţiul cetăţilor din Munţii Orăştiei, cât şi în restul aşezărilor din Dacia”, informează arheologii Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, din Cluj-Napoca, pe pagina proiectului de digitalizare a artefactelor „Când viaţa cotidiană antică devine patrimoniu UNESCO”.
4 Compas de 35 de centimetri
Un compas de fier a fost descoperit la Sarmizegetusa Regia. Piesa datează din secolul I, avea 35 de centimetri lungime şi 2,3 centimetri lăţime. „Piesa are două braţe sub forma unor tije aplatizate, ascuţite într-un capăt şi terminate la celălalt printr-un orificiu circular. În acesta intra un cui care unea cele două braţe şi care, la rândul său avea în partea mediană un orificiu dreptunghiular în care se introducea o pană din fier. Ea avea menirea de a bloca cele două braţe la o anumită deschidere. Compasurile erau instrumente de trasat şi de măsurat, folosite în special de meşterii dulgheri sau pietrari”, informau arheologii Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, din Cluj-Napoca.
5 Compas
Un alt compas din fier descoperit în Sarmizegetusa Regia are o lungime de 16,5 centimetri şi o lăţime de 1,2 centrimetri. „Instrumentul are două braţe sub forma unor tije cu profil triunghiular, ascuţite într-un capăt şi terminate la celălalt printr-un orificiu circular. În acesta intra un nit care unea cele două braţe ale compasului. Compasurile de tipul acesta puteau fi folosite de diverşi meşteri: fierari, orfevri, tâmplari, pietrari etc.”, se arăta în descrierea sa.
6 Unealtă de scos piroane
Mai multe unelte de scos piroane, cu forme şi dimensiuni diverse au fost găsite în Sarmizegetusa Regia. Una dintre piese, masivă, cu o lungime de 18 centimetri, are la un capăt un toc de înmănuşare dispus longitudinal (pentru fixarea cozii din lemn), cu profil dreptunghiular, iar celălalt capăt are forma unui tăiş şi prezintă un decupaj. Pentru a putea intra uşor între scândură / grindă şi piron / cui, acest capăt era bine ascuţit, informau specialiştii muzeului
7 Fierăstrău
Astfel de unelte, de diferite forme au fost găsite în cetăţile dacice. „Unealta se compune dintr-o lamă zimţată, fixată într-un cadru metalic, şi un mâner. Tija centrală a mânerului era îmbrăcată în lemn, păstrat în parte, peste care venea o armătură tubulară din fier. Piesa este un fierăstrău mic de mână, folosit în lucrările de tâmplărie”, se arată în prezentarea ei.
8 Conducte ceramice
Conducte de lut ars şi de teracotă au fost folosite de daci pentru alimentarea cu apă de la izvoare a mai multor cetăţi dacice. Conductele ceramice sunt descoperiri frecvente în zona Munţilor Orăştiei, mai ales pe terasele Sarmizegetusei Regia, informau specialiştii. Cucerirea Sarmizegetusei Regia a fost posibilă, potrivit unor istorici, după ce romanii au distrus conducta care alimenta cu apă aşezarea. Şi aprovizionarea cu apă a cetăţii Blidarului de pe culmea dealului era asigurată printr-o cisternă care ar fi avut capacitatea de 200 de metri cubi. Cisterna se afla în afara zidurilor şi era alimentată dintr-un izvor, cu ajutorul unei conducte de lut ars.„Conducte din lut ars au fost găsite pe mai multe terase din apropierea cetăţii, traseele lor fiind uneori identificate pe mai mulţi zeci de metri. Tot pe Dealul Blidarului a fost descoperită, într-o stare excepţională de conservare, o cisternă săpătă în stâncă şi căptuşită cu scânduri din lemn”, informau arheologii, potrivit cetăţi-dacice.ro.
9 Matriţa de bronz
Una dintre cele mai neobişnuite obiecte utilizate de meşterii antici a fost descoperită în vara anului 2013, la Sarmizegetusa Regia. Este o matriţă de bronz, veche de circa două milenii, folosită cel mai probabil pentru decorarea foiţelor de metal preţios (aur şi argint) sau din aliaj pe bază de cupru. Este o piesă masivă, de circa opt kilograme, cu opt feţe, dintre care cele două principale de formă hexagonală, iar celelalte rectangulare. Lungimile laturilor ei au aproximativ opt centimeri, iar grosimea ei este de cinci centimetri. Elementele de decor sunt redate negativ. Potrivit cercetătorilor, artefactul a fost descoperit în stare bună de conservare, pe suprafaţa lui putându-se observa, însă, urme de utilizare. Cu ajutorul matriţelor de acest tip se ornamentau foi subţiri din metale preţioase (aur şi argint) sau din aliaj pe bază de cupru. Imprimarea motivelor se făcea prin presarea acestor foiţe în interiorul modelului redat în negativ. Cu o astfel de matriţă erau realizate medalioane, falere, aplici sau elemente ale unor bijuterii.
10 Trusa medicală
Din Sarmizegetusa Regia provine singura trusă medicală descoperită pe teritoriul ţării noastre cu ajutorul căreia se presupune că dacii efectuau operaţii chirurgicale. Obiectele pe care aceasta le conţinea au stârnit de-a lungul timpului numeroase controverse. „Trusa medicală am descoperit-o în 1954, cu ocazia dezzvelirii uneia dintre terasele Dealului Grădiştii, loc pe care era aşezat oraşul Sarmizegetusa, din vremea regelui Decebal. Printre ruinele unei locuinţe distruse cu ocazia celui de-al doilea război al lui Traian (105 – 106 d. Hr.) am descoperit resturile unei casete de lemn cu mâner de fier. Caseta cuprindea: o pensetă de bronz, o lamă de cuţit din fier cu apărători de bronz, o placă formată din cenuşă vulcanică presată şi cinci mici borcănaşe de lut ars”, afirma Ion Horaţiu Crişan, în volumul „Civilizaţia geto-dacilor”. Penseta ar fi fost folosită, în opinia arheologului, pentru înlăturarea corpilor străini şi a schijelor de oase din răni. Lama de cuţit din fier a fost utilizată ca instrument chirurgical, ca bisturiu, susţinea autorul. Cenuşa vulcanică era presărată pe răni, cu rol absorbant şi cicatrizant, informa Ion Horaţiu Crişan.
Vă recomandăm să citiţi şi:
Geţii aveau obiceiul să îşi ia mai multe soţii, la sarmaţi femeile care nu deprindeau mânuirea armelor şi nu ucideau erau pedepsite să nu se căsătorească, sciţii erau desfrânaţi, dar o parte a populaţiei suferea de afecţiuni sexuale, iar tracii îşi lăsau fiicele să ducă o viaţă libertină, înainte de căsătorie. Sunt doar câteva dintre relatările din Antichitate despre obiceiurile din viaţa privată a strămoşilor noştri.
O serie de anecdote ce datează din Antichitate i-au prezentat pe daci în roluri mai puţin obişnuite. Autorii povestirilor scurte şi amuzante relatau despre cum au reuşit dacii să le înşele vigilenţa romanilor, de ce au renunţat la vin sau de ce trăgeau cu săgeţi spre cer, în timpul furtunilor.
Vechile temple din Sarmizegetusa Regia şi altarele celorlalte cetăţi dacice din Munţii Orăştiei au dat naştere unei serii nemărginite de ipoteze şi interpretări. Unii istorici au atribuit sanctuarelor antice rolul de calendare, iar teoriile asupra modului în care strămoşii noştri măsurau trecerea timpului sunt numeroase.
Cele peste 20 de unelte de fierărie antice, descoperite întâmplător în urmă cu o săptămână de jandarmi au dat naştere unor controverse. Jandarmii au declarat că piesele din vremea dacilor ar fi fost scoase la iveală după ce ploile au spălat pământul, dar au fost contrazişi de reprezentanţii Serviciului Public de Administrare a Monumentelor Istorice.
Se încarcă comentariile...
